eveline pauna dincolo de ferestre

“DINCOLO DE FERESTRE”

O poveste de dragoste care începe atipic și se continuă neașteptat, o țară înghețată de o criză sanitară și de una economică, realitatea descrisă printr-o lentilă a izolării… ”Dincolo de ferestre”, cea mai recentă carte semnată de Eveline Păuna este un roman atipic, scris în perioada stării de urgență din România. Cu toate acestea, povestea de dragoste trăită de
personajele cărții oferă atât încredere celor care cred că perioada de izolare nu le poate aduce nimic neașteptat și bun, cât și indicii prin care carantina se poate transforma în carantihnă.

 
Cartea aceasta este o tele(nuvelă) de dragoste. ”Tele” – pentru că este despre distanță și ”nuvelă”– pentru că, în 96 de zile, se derulează o secvență din viața a două dintre personaje.
 
Fără a avea pretenția de a provoca apariția unei noi specii a genului epic, acest roman în miniatură, (tele)nuvela, împrumută și de la telenovelă povestea de iubire în episoade. Pentru că doar dragostea – sau… iluzia ei – poate face ca oamenii să se simtă liberi în timpul celor mai riguroase restricții internaționale.  
 
”Dincolo de ferestre” a apărut la Editura RAO și poate fi comandată online aici:
 
 
 
Eveline Păuna confirmă din plin ceea ce promitea în urmă cu doar câțiva ani: că talentul o împinge să scrie și că își ia vocația în serios, indiferent că e vorba despre jurnalism sau despre o inedită (tele)nuvelă, pe care o veți citi pe nerăsuflate și cu deosebită plăcere.
Daniela Zeca-Buzura
 
 
Eveline Păuna este deja, în ciuda vârstei sale tinere, un nume de referință în peisajul culturii actuale, dovedind talent și pasiune în abordarea unei largi varietăți de teme. Fie și numai un simplu exemplu din multe altele este îndeajuns de elocvent: consemnarea, în cărțile sale, a mesajelor lăsate posterității de către mari personalități ale culturii și științei din țara noastră. Mereu în pas cu lumea, în actuala carte descrie idila romantică a doi tineri în vremea pandemiei cu COVID-19. 
Dumitru Constantin-Dulcan
 
Despre autor:
EVELINE PĂUNA este jurnalist, specialist în comunicare și consilier cultural. A primit Bursa JTI pentru Jurnalism (2010). I s-a acordat Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România – APTR pentru Talk-Show Cultural (2014).
 
Site-ul evelinepauna.ro a fost distins de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România cu Premiul pentru Jurnalism Digital (2017). În anul 2018 a primit certificatul din partea Guinness World Records pentru calitatea de PR specialist, acordat cu prilejul implicării în spectacolul de Centenar „Vlaicu Vodă”, proiect care a dus Teatrul EXCELSIOR în Cartea Recordurilor. În anul 2019 a fost distinsă cu Medalia de Aur de către Academia Internațională „Mihai Eminescu”, pentru contribuția adusă universului cultural. A mai scris: „Să cultivăm recunoștința”, „Povestea unui jurnalist – Ion Marin”, „Marile Întâlniri – Nemuritorii”, „Femeia la 30 de ani”. 
josep borrell - bursele jti

Declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, 3 mai 2020

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, aducem un omagiu rolului esențial al jurnalismului în sprijinirea libertății de exprimare în mediul online și offline în societățile democratice, precum și în promovarea transparenței și a responsabilizării.

Criza generată de COVID-19 a scos clar în evidență importanța activității presei. În vremuri de incertitudine, mai mult ca oricând, accesul la informații fiabile și verificabile, fără interferențe și influențe necuvenite, este esențial și contribuie la crearea unei societăți mai reziliente. Este îngrijorător faptul că pandemia de COVID-19 este utilizată în unele țări ca pretext pentru a impune restricții nejustificate asupra libertății presei.

În pofida riscurilor și provocărilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19, jurnaliștii și ceilalți profesioniști din mass-media din întreaga lume își continuă activitatea esențială, uneori în condiții dificile. Aceștia dau glas persoanelor celor mai vulnerabile, asigurându-se că poveștile lor sunt auzite. Ei aduc mărturii din zone mai puțin accesibile, inclusiv din zone de conflict, oferind informații vitale cu privire la impactul adesea devastator al pandemiei în diferite părți ale lumii, precum și povești de solidaritate și curaj dătătoare de speranță și optimism.

Jurnaliștii joacă un rol fundamental în facilitarea dezbaterii privind modul în care societățile se pot pregăti mai bine pentru a face față unor provocări ca cele cu care ne confruntăm acum, precum și privind modul în care, în cele din urmă, societățile pot deveni mai sigure, mai prospere și mai durabile. Jurnaliștii trebuie să își poată exersa profesia în mod liber. Poate că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea presei este o piatră de temelie a societăților democratice, care nu pot prospera decât dacă cetățenii au acces la informații fiabile și pot face alegeri în cunoștință de cauză. Jurnalismul contribuie la detectarea și la combaterea dezinformării.

În prea multe țări, jurnaliștii se luptă cu o legislație restrictivă, atribuită uneori stării de urgență generată de COVID-19, care limitează libertatea de exprimare și libertatea presei. Blocarea internetului și a site-urilor web se multiplică. Reporterii, în special femeile, sunt supuși unor campanii de denigrare, unor presiuni financiare și unor atacuri din partea guvernului sau a unor canale de presă partizane, ceea ce îi obligă adesea să se autocenzureze. Prea mulți se confruntă cu hărțuiri, cu arestări arbitrare și cu privarea de libertate. Prea mulți și-au pierdut viața pentru că și-au făcut meseria.

Uniunea Europeană depune eforturi, atât pe plan intern, cât și pe plan extern pentru a combate implicațiile pandemiei asupra sănătății, a drepturilor omului și a situației socioeconomice, inclusiv asupra instituțiilor de presă. Neabătându-se de la necesitatea de a sprijini libertatea de exprimare, răspunsul UE se concentrează și asupra combaterii dezinformării cu privire la COVID-19. Aceasta presupune promovarea surselor demne de încredere, retrogradarea conținutului fals sau înșelător și retragerea conținutului ilegal. Aceste acțiuni pot fi încununate de succes numai dacă se pot baza pe activitatea conștiincioasă a unor jurnaliști curajoși și dedicați, ale căror eforturi de zi cu zi fac ca societățile să devină mai sigure, mai echitabile și mai democratice.

Astăzi, UE își reafirmă cu fermitate sprijinul continuu pentru rolul esențial al mijloacelor de informare în masă independente și fiabile pe întregul mapamond. Libertatea presei este un drept al fiecăruia dintre noi, nu doar al profesioniștilor din domeniul mass-media.

sursa: consilium.europa.eu

“Bursele JTI pentru Jurnaliști” – Lansarea ediției 2020-2021

De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2020-2021, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.

După 21 de ani de la prima sa ediție, Programul este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene.

Totodată, programul contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de
către mass-media internaționale.

Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:

  • Un training specializat, susținut în România de către experți în problematici europene;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal
    și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;

La ediția 2020-2021 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

  •  Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.

Dosarul de înscriere va cuprinde:

  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.

Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecțiape baza unui interviu.

Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA.

Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și
exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Dosarele de înscriere se pot depune de preferință în variantă electronică online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și variantă print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal
077190.

P e r s o a n a  d e  c o n t a c t :

I r i n a A p o s t o l ,

t e l :  0 7 4 4 5 8 4 6 2 0

e – m a i l: irina.apostol@admediaconsult.ro.

3 mai 2020 - bursele jti

Ziua Mondială a Libertății Presei

3 Mai este ziua care amintește guvernelor nevoia de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media despre problemele legate de libertatea presei și etica profesională. La fel de important, Ziua Mondială a Libertății Presei este o zi de sprijin pentru mass-media care sunt ținte pentru restricționarea sau abolirea libertății presei. Este, de asemenea, o zi de celebrare a tuturor acelor jurnaliști care și-au pierdut viața în timpul misiunii de a documenta și relata un subiect.

În fiecare an, 3 mai este o dată care sărbătorește principiile fundamentale ale libertății presei, este o ocazie ca lumea să evalueze libertatea presei de pe mapamond, să apere mass-media împotriva atacurilor împotriva independenței lor și să aducă un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în exercitarea profesiei lor.

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cea de-a douăzeci și șasea sesiune a Conferinței Generale a UNESCO din 1991. Aceasta, la rândul său, a fost un răspuns la un apel al jurnaliștilor africani care, în 1991, au elaborat declarației Windhoek privind pluralismul și independența media.

La baza mandatului UNESCO este libertatea presei și libertatea de exprimare. UNESCO consideră că aceste libertăți permit înțelegerea reciprocă pentru a construi o pace durabilă. Acesta servește ca ocazie pentru a informa cetățenii cu privire la încălcările libertății presei – amintire că în zeci de țări din întreaga lume, publicațiile sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.

Este o dată pentru încurajarea și dezvoltarea inițiativelor în favoarea libertății presei și pentru evaluarea stării libertății presei la nivel mondial.

MESAJE CHEIE 2020:

  • Sprijinirea jurnalismului independent, astfel încât lucrătorii media să poată raporta fără teamă sau favoare. Camerele de știri ar trebui să poată lua decizii editoriale independente care să favorizeze interesul public și să păstreze responsabilitatea.
  • O presă liberă și independentă este esențială în orice moment, dar este deosebit de importantă în timpul unei crize de sănătate, cum este cea pe care o întâlnim în prezent. Într-o perioadă în care mulți caută informații în principal online, rolul jurnaliștilor profesioniști, care sunt instruiți pentru a ajuta la sortarea fluxului și a oferi îndrumările necesare, este vital.
  • Nicio criză nu poate fi rezolvată fără informații precise și fiabile. La toate nivelurile, de la guverne la persoane, deciziile pe care le luăm pot fi o problemă de viață și de moarte și trebuie să se bazeze pe fapte și știință.
  • Numai printr-o coordonare multilaterală comună, aceste probleme cruciale pot fi abordate cu succes și suntem dedicați profund acestui efort global.
  • De asemenea, este important să ajutăm mass-media și jurnaliștii să raporteze efectiv și în siguranță asupra crizei și să promovăm gândirea critică pentru a limita răspândirea zvonurilor și dezinformarea.
  • Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, pe 3 mai, UNESCO invită guvernele, mass-media și societatea civilă să ni se alăture într-o mișcare globală online pentru a atrage atenția lumii asupra acestor probleme esențiale pentru supraviețuirea democrațiilor noastre. Împreună, ne vom asigura că răspunsul nostru la criză este eficient. Această criză de sănătate fără precedent are potențialul de a reconstrui încrederea cetățenilor în mass-media.

Sursa:UNESCO

Resurse:

https://en.unesco.org/commemorations/worldpressfreedomday

  • Support free and independent journalism. Media workers should report without fear. We need them more than ever. #WorldPressFreedomDay #PressFreedom #Covid19
  • Editorial independence puts public interest first. It puts your health first. It holds the powerful accountable. It’s in all our favour #WorldPressFreedomDay #PressFreedom #Covid19
  • A free and independent press is always essential. In crises such as the current pandemic, reliable information saves lives #WorldPressFreedomDay #PressFreedom #Covid19
  • Facts, rumours, bogus remedies, news figures every hour. Who’s going to help you make sense of all this information? Journalists, that’s who.  #WorldPressFreedomDay #PressFreedom #Covid19
  • The cure to any crisis relies on accurate and reliable information. Trust credible journalism facts. Trust verified evidence #WorldPressFreedomDay #PressFreedom #Covid19
  • Journalists risk their safety to report on the pandemic and bring us the facts. Disproportionate restrictions to press freedom limit our access to information. Stop arrests, persecution and harassment of journalists  #WorldPressFreedomDay
  • Stand up for journalists! A free press that provides facts and promotes critical thinking is our strongest bulwark against the ‘disinfodemic’  #WorldPressFreedomDay #Covid19
  • The best of the press: Journalists reporting professionally from the frontline – without fear or favour. In the current crisis, their work saves lives. Trust in journalism #PressFreedom
comisia europeana consurs jurnalisti - bursele jti

Comisia lansează un concurs pentru tineri jurnaliști în devenire

Astăzi, 6 aprilie, Comisia Europeană lansează ediția din 2020 a competiției Youth4Regions pentru tinerii jurnaliști aspiranți. Youth4Regions este un program menit să ajute studenții la jurnalism și jurnaliștii aflați la început de drum să descopere ce face UE în regiunea lor. Începând de astăzi, tinerii se pot înscrie la competiție și, în baza formularului de înscriere, vor fi selectați 33 de câștigători.

Aceștia vor fi invitați la Bruxelles în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor ce urmează să aibă loc în octombrie 2020. Tinerii jurnaliști vor participa la sesiuni de instruire, sesiuni de mentorat ținute de jurnaliști consacrați, vor lucra împreună cu aceștia din urmă în sala de presă și vor vizita instituțiile UE și organizațiile media. Câștigatorii vor fi luați în considerare și pentru premiul Megalizzi – Niedzielski acordat jurnaliștilor aspiranți.

Înscrierile sunt deschise statelor membre UE, țărilor învecinate, dar și țărilor aflate în proces de aderare. Formularul și condițiile de participare sunt disponibile pe pagina programului, www.youth4regions.eu, până la 13 iulie 2020. Un sondaj efectuat în rândul foștilor participanți ai programului arată că 18% dintre respondenți au primit o ofertă de muncă în urma programului, și că 97% dintre aceștia au considerat că programul i-a ajutat să-și îmbunătățească nivelul de cunoaștere cu privire la politica UE și cea regională.

 Pentru mai multe informații: 

Vivian Loonela – Tel.: +32 229 66712

Sara Soumillion – Tel.: + 32 229 67094

Sursa: ec.europa.eu

drumul catre izolare andreea marin bursier jti jurnalist rra

Reportaj: drumul către izolare

autor: Andreea Marin, jurnalist RRA, Bursier JTI

Unul dintre ultimele avioane care a decolat de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles, marți seară (n.r. 17 martie 2020), aparținea Companiei TAROM și era plin de români. N-am văzut niciodată în viața mea Aeroportul Zaventem atât de gol. În duty free, unele magazine erau închise, iar altele funcționau cu multe rafturi întregi goale.

O atmosferă foarte apăsătoare chiar și printre pasagerii acestei curse. Doar 4 oameni aveau măști și doar 2 mănuși. Nimeni nu se mai înghesuia pe culoare să-și ocupe locul. Toți cu gândul departe și priviri în gol. Mergeau liniștiți și cu capul plecat. Total neobișnuit pentru un zbor spre casă. Nu-i așa?…

La îmbarcare în dreptul meu un domn de aproape 50 de ani se uita la alții ce fac și făcea și el la fel. Dintr-o dată s-a întors către mine și mi-a spus: ”Nu mai pot de frică. Zbor prima dată în viața mea. Șunt șofer de TIR și merg cu el peste tot. Nu mi-e teamă de nimic când sunt în el… dar acum zbor prima dată în viața mea și mi-e frică.”

Avea familia în țară și lucra de ani buni ca șofer de TIR. Fusese obligat din cauza măsurilor restrictive de transport să-și lase, în Bruxelles, camionul înmatriculat în Belgia. Îmi povestea că telefonase soției și-i promisese că se-ntoarce acasă. În Belgia nu mai avea ce face pentru o perioadă lungă de timp. Transporturile non-urgente fuseseră sistate, iar în țară se instituise măsura izolării generale.

”Știți, vă rog, cum se completează formularul?”…

Alt decor; același loc. Pe scaunul de lângă mine o domnișoară cu o mască albă, mototolea aproape compulsiv foaia cu declarația pe proprie răspundere cu privire la interacțiunile cu eventuale persoane bolnave de coronavirus și vizitarea unor locuri cu potențial de risc. Mi se plângea că nu prea știe cum să o completeze și-mi cerea sfatul. Adevărul este că documentul era destul de stufos, cu scris foarte mic și greu lizibil din cauza unei imprimante defecte – probabil – care nu mai putea să gestioneze corect fluxul din cartuș. Am aflat mai târziu că formularul pe care l-am primit la desck-ul check-in-ului era modelul olandez tradus în limba română. În avion, celor care nu-l aveau li se puneau la dispoziție două alte tipuri. Aparent mai lizibile, dar total diferite între ele și față de cel pe care-l aveam noi. ”Nu contează, ne-a șoptit stewardesa cu un zâmbet reținut pe care-l puteai ghici în spatele măștii albe și ușor transparente. Sunt în fond aceleași informații cuprinse în ele!” Ne-am liniștit; nu trebuia să mai completăm un altul.

Drumul se dovedea mai lung decât am fi crezut toți. Și nu pentru că s-ar fi lungit cumva, ci pentru că răbdarea începe să ne joace feste. Începuserăm să ne foim în scaunele noastre în tăcere, iar un domn care stătea în spatele meu pe celălalt rând, mi-a cerut cu foarte mare prudență un pix. Poate nu voiam să i-l dau, se gândea, de teama virusului. I l-am dat. L-a luat timid și încurcat și s-a apucat să-și completeze formularul. Pe tot parcursul drumului am fost serviți și doar la cerere expresă cu un pahar de apă. Probabil din prudență să nu se răspândească și mai mult virusul, dacă s-ar fi aflat printre noi…

Eu ce fac acum?…

Am ajuns la destinație. În Aeroportul Otopeni, un prim control al angajaților DSP. Fusesem avertizați că vom fi scanați și ni se va lua temperatura. Nici vorbă de așa ceva. Cei doi inspectori și ei cu mască și halate ne întrebau dacă ne-am conpletat formularele și ne spuneau la solicitarea noastră să le lăsăm la controlul documentelor. În spatele meu, 3 tineri, fără niciun fel de bagaj și îmbrăcați ca rapper-ii de pe vremuri. Unul dintre cei doi inspectori a strigat după ei:”Stați acasă 14 zile. Nu glumesc. Vine poliția după voi să vă verifice.”

Lângă mine, un domn îmi face semn să trec în fața lui. Am ezitat. Nu ne grăbeam toți acasă?… Se pare că nu. El mi-a recunoscut:”Unde să mă duc? Acasă? La nevastă și copii?… Să-i pun în pericol?”… Mă văd obligată să-i răspund: ”Păi, nu. Vă duceți în altă parte să fiți singur.” ”Unde? îmi dă el replica. Pe stradă?… N-am unde. Credeți că am plecat din țară de prea mult bine?” Nu i-am mai răspuns nimic. Îmi venea rândul la controlul documentelor. I le-am înmânat poliștului de frontieră care m-a rugat să îmi dau puțin masca la o parte să vadă dacă sunt acceași din poza de pe cartea de identitate. S-a lămurit și mi-a urat zâmbind:”Izolare plăcută!”

Ce-i de făcut ?

De plecat de la aeroport spre casă am plecat cu un taxi. Șoferul îmi spunea mie, dar de fapt părea să vorbească mai mult pentru el: ”Noi avem cea mai grea misiune, domnișoară. Îi conducem acasă – când vor să ajungă acasă! – pe toți care vin din Stăinătate. De 17 ani lucrez ca șofer de taxi în Italia și e suficient să muncesc o săptămână să trăiesc o lună întreagă. Îmi întrețin toată familia, dar aici nu ai cum. Am revenit în România de sărbători să rezolv problemele în instanță cu o casă mai veche și m-am angajat ca taximetrist. Patronul îți stabilește un plan foarte mare pe care-l faci cu greu și trebuie să-i dai aproape toți banii. Eu, luna trecută de exemplu, a trebuit să pun din buzunarul meu 150 de lei. Aaaaa și încă ceva. Am dus acasă azi un tânăr care venise singur în avion din Suceava. De ce or mai zbura avioanele astea?… Și am mai luat o domnișoară care se întorcea din Italia. Mi-a spus că știe că trebuie să stea acasă, în izolare, dar ar vrea să treacă mai întâi pe la Mall. A intrat și nu s-a mai întors. Cred că și-a uitat o cheie în mașina mea. Am dat pe stație, dar nici până la ora asta nu m-a căutat nimeni să-i returnez cheia.”

Sursa: clubeconomic.ro

adina valean transportatori - burse jti

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean exclusiv pentru RRA

Comisia Europeană recomandă Statelor Membre ca șoferii de camioane care efectuează curse internaționale să fie exceptați de la măsurile de carantină sau autoizolare -inclusiv din așa numitele zone roșii- dacă nu prezintă simptome vizibile, ca măsură pentru sprijinirea sectorului, grav afectat de pandemia Covid 19.

Este doar una dintre măsurile propuse, astăzi, într-un document care va fi discutat miercuri cu toți miniștrii transporturilor din UE, după cum a precizat în exclusivitate pentru RRA, Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean:

,,Noi am văzut că deciziile luate în frontiere de oprire a traficului crează niște sufocări de circulație, cozi de kilometri, timp de așteptare de peste 20 de ore. Camioanele trebuie să meargă, noi trebuie să asigurăm un trafic fluid de accea trebuie să ne asigurăm de cooperarea statelor membre. Să vă dau câteva exemple de sugestii din respectivul document : prima ar fi ca la frontieră să nu mai existe un dublu control, tara din care ieși și țara în care intri. Apoi, trebuie să existe o bandă specială pentru transportul de mărfuri. De asemenea, se poate discuta despre derogări de la regulile privind perioadele de odihnă și condus pentru transportatorii profesioniști ( se permit cel mult 9 ore de condus/zi) și obligația ca, la fiecare două săptămâni șoferul să nu se odihnească în cabina camionului.” a anunțat la RRA, Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi.

Citiți tot articolul pe: romania-actualitati.ro

bursele jti - romania training national 2019 homepage mobil

10 ziaristi romani la Bruxelles

Programul Bursele JTI pentru Jurnalisti – editia 2019-2020 a desemnat 10 castigatori care vor participa la stagiul de pregatire in cadrul unor institutii si organisme europene. Cei 10 ziaristi vor efectua o vizita de lucru de o saptamana la institutiile europene din Bruxelles, la sediul NATO, precum si la alte autoritati, organizatii sau firme relevante.

 

Iata numele castigatorilor:

  1. Constantin BALABAN – Agerpres
  2. Ana Maria CIRSTEA – Radio Romania Actualitati
  3. Ioana Alexandrina CIRSTEA DADACU – Romania TV
  4. Elena DEACU – Adevarul
  5. Oana Mihaela GHITA – Agerpres
  6. Bogdan ISOPESCU – Radio Romania Actualitati
  7. ALexandru LANCUZOV – Radio Romania Actualitati
  8. Andreea MARIN – Radio Romania Actualitati
  9. Catalin Gabriel STANCU – King News, Focsani
  10. Gina VACARIU – Antena 3

 

Cei doi ziaristi romani care vor beneficia de stagiul extins de documentare si training la Bruxelles sunt:

  1. Andreea MARIN – Radio Romania Actualitati
  2. Gina VACARIU – Antena 3

 

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști se află la a XXI-a ediție, fiind organizat de JTI România, clubeconomic.ro, Ad Media Consult, cu sprijinul foștilor bursieri.

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști a fost lansat în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, imersiune în medii culturale diverse și practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Persoana de contact: Irina Apostol, e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro

Un jurnalist în Agora NATO din Bruxelles

”Chipuri ale războiului”, expoziție de fotografie Ilie Pintea

Expoziția jurnalistului Ilie Pintea, intitulată ”Chipuri ale războiului”, a fost vernisată miercuri, 12 februarie, în Agora NATO din Bruxelles. Evenimentul a avut loc sub egida Delegației Permanente a României, cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, fiind un excelent prilej pentru reflectarea rolului Alianței în Afganistan, inclusiv a contribuției României.

Vernisajul a coincis cu debutul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, printre vorbitori numărându-se Generalului Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării, veteran din Afganistan, Mircea Geoană, Secretarul General adjunct al NATO, dar și Chief Marshal Sir Stuart Peach (UK – Air Force), Președintele Comitetului Militar al Alianței, care a ținut să-l felicite personal pe jurnalistul român, în prezența Ambasadorului Stelian Stoian, amfitrionul evenimentului.

Emoție, curaj, mândrie, implicare, colaborare, au fost cuvintele de ordine ale momentului, ce s-a bucurat de prezența a numeroși oficiali, printre care s-au remarcat Clare Hutchinson, Reprezentant special pentru femei, pace și securitate, Ministrul Apărării din Croația, membri ai delegațiilor statelor aliate și partenere, ai reprezentanțelor militare și Secretariatului Militar Internațional.

Expoziția cuprinde 27 de fotografii realizate între 2013 și 2017 în teatrul de operații Afganistan, și îi este dedicată sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis de explozia unei mașini capcană în 2017, la Kandahar. Fotograful surprinde cu ochi de reporter, în cheie proprie, expresia nevoii de normalitate și speranță în lumea aridă a războiului, imaginile cu titluri sugestive spunând povești de mii de cuvinte: eroul, supraviețuitorul, luptătoarea, prima zi pe front, dar și copii la joacă, măgăruși și TAB-uri, odihna, zâmbet…

După ce a fost prezentată la Kandahar în 2017, de Ziua Națională a României, la Los Angeles un an mai târziu, la Institutul Cultural Român și la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune,  expoziția închide un ciclu firesc, la cartierul General al NATO. Fotografiile sunt printate la dimensiuni mari, în condiții grafice de excepție, și vor fi donate de autor – care este corespondent al Radio România Actualități și fost bursier JTI – Delegației Permanente a României la NATO, pentru a ilustra prezența constantă a Radio România, alături de Ministerul Apărării Naționale la eforturile țării noastre în această zonă de conflict.

”Toată această călătorie, începută în Afganistan, locul unui război de durată în care și țara noastră are partea ei de jertfă și de glorie, nu s-a putut încheia mai bine decât aici, la Cartierul General al NATO, și acesta e felul meu de a da înapoi măcar în acest mod ceva din camaraderia și căldura pe care le-am primit de la militarii pe care i-am cunoscut în teatrul de operații, fie ei români sau din țările aliate.

Fiindu-i dedicată unui militar căzut la datorie, cred că această expoziție ilustrează cel mai bine faptul că acest parteneriat nu este doar un concept abstract ori o colecție de documente, ci este despre oameni, care luptă și mor împreună, cu aceeași misiune: aceea de a aduce pacea. Spunem, prin onorarea unui camarad căzut la datorie, că we are NATO, și cred că fotografiile mele ilustrează acest concept și realizează, în plus, o paralelă între două lumi ce par atât de diferite, dar care coexistă și învață să se înțeleagă”, a spus Ilie Pintea.