“Bursele JTI pentru Jurnaliști” – Lansarea ediției 2020-2021

De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2020-2021, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.

După 21 de ani de la prima sa ediție, Programul este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene.

Totodată, programul contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de
către mass-media internaționale.

Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:

  • Un training specializat, susținut în România de către experți în problematici europene;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal
    și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;

La ediția 2020-2021 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

  •  Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.

Dosarul de înscriere va cuprinde:

  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.

Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecțiape baza unui interviu.

Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA.

Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și
exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Dosarele de înscriere se pot depune de preferință în variantă electronică online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și variantă print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal
077190.

P e r s o a n a  d e  c o n t a c t :

I r i n a A p o s t o l ,

t e l :  0 7 4 4 5 8 4 6 2 0

e – m a i l: irina.apostol@admediaconsult.ro.

comisia-europeana-consurs-jurnalisti-bursele-jti

Comisia lansează un concurs pentru tineri jurnaliști în devenire

Astăzi, 6 aprilie, Comisia Europeană lansează ediția din 2020 a competiției Youth4Regions pentru tinerii jurnaliști aspiranți. Youth4Regions este un program menit să ajute studenții la jurnalism și jurnaliștii aflați la început de drum să descopere ce face UE în regiunea lor. Începând de astăzi, tinerii se pot înscrie la competiție și, în baza formularului de înscriere, vor fi selectați 33 de câștigători.

Aceștia vor fi invitați la Bruxelles în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor ce urmează să aibă loc în octombrie 2020. Tinerii jurnaliști vor participa la sesiuni de instruire, sesiuni de mentorat ținute de jurnaliști consacrați, vor lucra împreună cu aceștia din urmă în sala de presă și vor vizita instituțiile UE și organizațiile media. Câștigatorii vor fi luați în considerare și pentru premiul Megalizzi – Niedzielski acordat jurnaliștilor aspiranți.

Înscrierile sunt deschise statelor membre UE, țărilor învecinate, dar și țărilor aflate în proces de aderare. Formularul și condițiile de participare sunt disponibile pe pagina programului, www.youth4regions.eu, până la 13 iulie 2020. Un sondaj efectuat în rândul foștilor participanți ai programului arată că 18% dintre respondenți au primit o ofertă de muncă în urma programului, și că 97% dintre aceștia au considerat că programul i-a ajutat să-și îmbunătățească nivelul de cunoaștere cu privire la politica UE și cea regională.

 Pentru mai multe informații: 

Vivian Loonela – Tel.: +32 229 66712

Sara Soumillion – Tel.: + 32 229 67094

Sursa: ec.europa.eu

drumul-catre-izolare-andreea-marin-bursier-jti-jurnalist-rra

Reportaj: drumul către izolare

autor: Andreea Marin, jurnalist RRA, Bursier JTI

Unul dintre ultimele avioane care a decolat de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles, marți seară (n.r. 17 martie 2020), aparținea Companiei TAROM și era plin de români. N-am văzut niciodată în viața mea Aeroportul Zaventem atât de gol. În duty free, unele magazine erau închise, iar altele funcționau cu multe rafturi întregi goale.

O atmosferă foarte apăsătoare chiar și printre pasagerii acestei curse. Doar 4 oameni aveau măști și doar 2 mănuși. Nimeni nu se mai înghesuia pe culoare să-și ocupe locul. Toți cu gândul departe și priviri în gol. Mergeau liniștiți și cu capul plecat. Total neobișnuit pentru un zbor spre casă. Nu-i așa?…

La îmbarcare în dreptul meu un domn de aproape 50 de ani se uita la alții ce fac și făcea și el la fel. Dintr-o dată s-a întors către mine și mi-a spus: ”Nu mai pot de frică. Zbor prima dată în viața mea. Șunt șofer de TIR și merg cu el peste tot. Nu mi-e teamă de nimic când sunt în el… dar acum zbor prima dată în viața mea și mi-e frică.”

Avea familia în țară și lucra de ani buni ca șofer de TIR. Fusese obligat din cauza măsurilor restrictive de transport să-și lase, în Bruxelles, camionul înmatriculat în Belgia. Îmi povestea că telefonase soției și-i promisese că se-ntoarce acasă. În Belgia nu mai avea ce face pentru o perioadă lungă de timp. Transporturile non-urgente fuseseră sistate, iar în țară se instituise măsura izolării generale.

”Știți, vă rog, cum se completează formularul?”…

Alt decor; același loc. Pe scaunul de lângă mine o domnișoară cu o mască albă, mototolea aproape compulsiv foaia cu declarația pe proprie răspundere cu privire la interacțiunile cu eventuale persoane bolnave de coronavirus și vizitarea unor locuri cu potențial de risc. Mi se plângea că nu prea știe cum să o completeze și-mi cerea sfatul. Adevărul este că documentul era destul de stufos, cu scris foarte mic și greu lizibil din cauza unei imprimante defecte – probabil – care nu mai putea să gestioneze corect fluxul din cartuș. Am aflat mai târziu că formularul pe care l-am primit la desck-ul check-in-ului era modelul olandez tradus în limba română. În avion, celor care nu-l aveau li se puneau la dispoziție două alte tipuri. Aparent mai lizibile, dar total diferite între ele și față de cel pe care-l aveam noi. ”Nu contează, ne-a șoptit stewardesa cu un zâmbet reținut pe care-l puteai ghici în spatele măștii albe și ușor transparente. Sunt în fond aceleași informații cuprinse în ele!” Ne-am liniștit; nu trebuia să mai completăm un altul.

Drumul se dovedea mai lung decât am fi crezut toți. Și nu pentru că s-ar fi lungit cumva, ci pentru că răbdarea începe să ne joace feste. Începuserăm să ne foim în scaunele noastre în tăcere, iar un domn care stătea în spatele meu pe celălalt rând, mi-a cerut cu foarte mare prudență un pix. Poate nu voiam să i-l dau, se gândea, de teama virusului. I l-am dat. L-a luat timid și încurcat și s-a apucat să-și completeze formularul. Pe tot parcursul drumului am fost serviți și doar la cerere expresă cu un pahar de apă. Probabil din prudență să nu se răspândească și mai mult virusul, dacă s-ar fi aflat printre noi…

Eu ce fac acum?…

Am ajuns la destinație. În Aeroportul Otopeni, un prim control al angajaților DSP. Fusesem avertizați că vom fi scanați și ni se va lua temperatura. Nici vorbă de așa ceva. Cei doi inspectori și ei cu mască și halate ne întrebau dacă ne-am conpletat formularele și ne spuneau la solicitarea noastră să le lăsăm la controlul documentelor. În spatele meu, 3 tineri, fără niciun fel de bagaj și îmbrăcați ca rapper-ii de pe vremuri. Unul dintre cei doi inspectori a strigat după ei:”Stați acasă 14 zile. Nu glumesc. Vine poliția după voi să vă verifice.”

Lângă mine, un domn îmi face semn să trec în fața lui. Am ezitat. Nu ne grăbeam toți acasă?… Se pare că nu. El mi-a recunoscut:”Unde să mă duc? Acasă? La nevastă și copii?… Să-i pun în pericol?”… Mă văd obligată să-i răspund: ”Păi, nu. Vă duceți în altă parte să fiți singur.” ”Unde? îmi dă el replica. Pe stradă?… N-am unde. Credeți că am plecat din țară de prea mult bine?” Nu i-am mai răspuns nimic. Îmi venea rândul la controlul documentelor. I le-am înmânat poliștului de frontieră care m-a rugat să îmi dau puțin masca la o parte să vadă dacă sunt acceași din poza de pe cartea de identitate. S-a lămurit și mi-a urat zâmbind:”Izolare plăcută!”

Ce-i de făcut ?

De plecat de la aeroport spre casă am plecat cu un taxi. Șoferul îmi spunea mie, dar de fapt părea să vorbească mai mult pentru el: ”Noi avem cea mai grea misiune, domnișoară. Îi conducem acasă – când vor să ajungă acasă! – pe toți care vin din Stăinătate. De 17 ani lucrez ca șofer de taxi în Italia și e suficient să muncesc o săptămână să trăiesc o lună întreagă. Îmi întrețin toată familia, dar aici nu ai cum. Am revenit în România de sărbători să rezolv problemele în instanță cu o casă mai veche și m-am angajat ca taximetrist. Patronul îți stabilește un plan foarte mare pe care-l faci cu greu și trebuie să-i dai aproape toți banii. Eu, luna trecută de exemplu, a trebuit să pun din buzunarul meu 150 de lei. Aaaaa și încă ceva. Am dus acasă azi un tânăr care venise singur în avion din Suceava. De ce or mai zbura avioanele astea?… Și am mai luat o domnișoară care se întorcea din Italia. Mi-a spus că știe că trebuie să stea acasă, în izolare, dar ar vrea să treacă mai întâi pe la Mall. A intrat și nu s-a mai întors. Cred că și-a uitat o cheie în mașina mea. Am dat pe stație, dar nici până la ora asta nu m-a căutat nimeni să-i returnez cheia.”

Sursa: clubeconomic.ro

adina-valean-transportatori-burse-jti

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean exclusiv pentru RRA

Comisia Europeană recomandă Statelor Membre ca șoferii de camioane care efectuează curse internaționale să fie exceptați de la măsurile de carantină sau autoizolare -inclusiv din așa numitele zone roșii- dacă nu prezintă simptome vizibile, ca măsură pentru sprijinirea sectorului, grav afectat de pandemia Covid 19.

Este doar una dintre măsurile propuse, astăzi, într-un document care va fi discutat miercuri cu toți miniștrii transporturilor din UE, după cum a precizat în exclusivitate pentru RRA, Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean:

,,Noi am văzut că deciziile luate în frontiere de oprire a traficului crează niște sufocări de circulație, cozi de kilometri, timp de așteptare de peste 20 de ore. Camioanele trebuie să meargă, noi trebuie să asigurăm un trafic fluid de accea trebuie să ne asigurăm de cooperarea statelor membre. Să vă dau câteva exemple de sugestii din respectivul document : prima ar fi ca la frontieră să nu mai existe un dublu control, tara din care ieși și țara în care intri. Apoi, trebuie să existe o bandă specială pentru transportul de mărfuri. De asemenea, se poate discuta despre derogări de la regulile privind perioadele de odihnă și condus pentru transportatorii profesioniști ( se permit cel mult 9 ore de condus/zi) și obligația ca, la fiecare două săptămâni șoferul să nu se odihnească în cabina camionului.” a anunțat la RRA, Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi.

Citiți tot articolul pe: romania-actualitati.ro

Un jurnalist în Agora NATO din Bruxelles

”Chipuri ale războiului”, expoziție de fotografie Ilie Pintea

Expoziția jurnalistului Ilie Pintea, intitulată ”Chipuri ale războiului”, a fost vernisată miercuri, 12 februarie, în Agora NATO din Bruxelles. Evenimentul a avut loc sub egida Delegației Permanente a României, cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, fiind un excelent prilej pentru reflectarea rolului Alianței în Afganistan, inclusiv a contribuției României.

Vernisajul a coincis cu debutul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, printre vorbitori numărându-se Generalului Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării, veteran din Afganistan, Mircea Geoană, Secretarul General adjunct al NATO, dar și Chief Marshal Sir Stuart Peach (UK – Air Force), Președintele Comitetului Militar al Alianței, care a ținut să-l felicite personal pe jurnalistul român, în prezența Ambasadorului Stelian Stoian, amfitrionul evenimentului.

Emoție, curaj, mândrie, implicare, colaborare, au fost cuvintele de ordine ale momentului, ce s-a bucurat de prezența a numeroși oficiali, printre care s-au remarcat Clare Hutchinson, Reprezentant special pentru femei, pace și securitate, Ministrul Apărării din Croația, membri ai delegațiilor statelor aliate și partenere, ai reprezentanțelor militare și Secretariatului Militar Internațional.

Expoziția cuprinde 27 de fotografii realizate între 2013 și 2017 în teatrul de operații Afganistan, și îi este dedicată sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis de explozia unei mașini capcană în 2017, la Kandahar. Fotograful surprinde cu ochi de reporter, în cheie proprie, expresia nevoii de normalitate și speranță în lumea aridă a războiului, imaginile cu titluri sugestive spunând povești de mii de cuvinte: eroul, supraviețuitorul, luptătoarea, prima zi pe front, dar și copii la joacă, măgăruși și TAB-uri, odihna, zâmbet…

După ce a fost prezentată la Kandahar în 2017, de Ziua Națională a României, la Los Angeles un an mai târziu, la Institutul Cultural Român și la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune,  expoziția închide un ciclu firesc, la cartierul General al NATO. Fotografiile sunt printate la dimensiuni mari, în condiții grafice de excepție, și vor fi donate de autor – care este corespondent al Radio România Actualități și fost bursier JTI – Delegației Permanente a României la NATO, pentru a ilustra prezența constantă a Radio România, alături de Ministerul Apărării Naționale la eforturile țării noastre în această zonă de conflict.

”Toată această călătorie, începută în Afganistan, locul unui război de durată în care și țara noastră are partea ei de jertfă și de glorie, nu s-a putut încheia mai bine decât aici, la Cartierul General al NATO, și acesta e felul meu de a da înapoi măcar în acest mod ceva din camaraderia și căldura pe care le-am primit de la militarii pe care i-am cunoscut în teatrul de operații, fie ei români sau din țările aliate.

Fiindu-i dedicată unui militar căzut la datorie, cred că această expoziție ilustrează cel mai bine faptul că acest parteneriat nu este doar un concept abstract ori o colecție de documente, ci este despre oameni, care luptă și mor împreună, cu aceeași misiune: aceea de a aduce pacea. Spunem, prin onorarea unui camarad căzut la datorie, că we are NATO, și cred că fotografiile mele ilustrează acest concept și realizează, în plus, o paralelă între două lumi ce par atât de diferite, dar care coexistă și învață să se înțeleagă”, a spus Ilie Pintea.

comisia europeana sprijina libertatea presei - bursele jti

CE sprijină presa și jurnalismul de investigație cu peste 4 milioane de euro

Comisia Europeană a lansat astăzi, 18 iulie,  un apel de depunere a proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa.

Termenul limită este 27 septembrie, 2019.

Suma totală a finanțării ajunge la 4.2 milioane  de euro și va fi alocată prin intermediul a trei arii de acțiune.

Mai multe detalii în comunicatul de presă.

European Publishing Congress, 13-14 Mai 2019, Viena

„Acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează”, este de părere Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei.

Declarația a fost făcută în deschiderea ediției de anul acesta a Congresul European al Ziarelor și Publicațiilor de Presă (European Publishing Congress), desfășurat între 12 și 14 mai, la Viena. Peste 500 de reprezentanți ai presei europene au pus în dezbatere soluții inovative de conviețuire a digitalului cu print-ul. Reprezentanți ai unor publicații au prezentat proiectele tipărite și on-line pe teme legate de conținut, strategie și design. Totodată au fost premiate cele mai bune ziare europene, reviste și proiecte digital. România a fost reprezentată de Daniel Apostol (Director editorial Jurnalul și Economistul), Vlad Teodorescu (Evenimentul zilei) și de Sorin Tudor (webcultura.ro).

Prezent la Congres, Cancelarul Austriei Sebastian Kunz a declarat:

“Cred ca libertatea presei este indispensabilă pentru corecta funcționare a democrației. În toate călătoriile mele am învățat un lucru simplu: acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează. Ca politician ești adesea tentat să judeci numai după sentimente personale. Dar azi avem nevoie să ne concentrăm pe calitate, pe fapte și adevăr. O mare responsabilitate ține de felul în care transmitem acestea – și chiar și opiniile de calitate – publicului. De aceea, eu cred că media are datoria de a ajuta la regăsirea politeții și respectului în politică și, de ce nu, în viața de zi cu zi. Azi, când lumea are practic acces nelimitat la mass-media, singura problemă care se poate pune este aceea de a alege calitatea. (…) Cred că alegerile europene sunt decisive, suntem obligați să facem ca proiectul european să rămână un succes pe termen lung. ”, a spus printre altele Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei, în deschiderea European Publishing Congress, Viena 13 mai 2019.

Una dintre prezentările care au atras atenția a aparținut Marinei Haydn, Vicepreședinte Executiv la The Economist, care a explicat publicului de ce „The Economist is a viewspaper and not longer a newspaper!” Altfel spus, o noua viziune a celui mai puternic titlu de presa economica din lume.

Printre cele mai interesante prezentări: „Digital transformation: a new concept for our printed newspaper” -Hans Spoelman | „fd”, „The other form of local journalism” – Magne Kydland and Lena Herland Eide | „Sunnhordland”, „The subscription model of The Economist” – Marina Haydn | The Economist, „A clever combination of print and online” – Kirsti Husby | Adresseavisen, „Future business podcast for magazines” – Patrick Horton | Bauer Media Group London, „A digital concept without tricks and gimmicks” – Andreas Arntzen und Dennis Ballwieser | apotheken-umschau.de.

Sorin Tudor, WebCultura: De la click la fake news

„Visit Romania, is a wonderful place for news but also and mostly a wonderful place for soul!”

Așa și-a început prezentarea Sorin Tudor, în cadrul ENC 2019,  dezvoltând tema “Surviving the post-journalism: from clickbait to fake news”. WebCultura are 10 mii de vizitatori unici pe zi, 40 de mii de views zilnic și peste 110 mii de fani pe FB.

“Click după click am început să pierdem credibilitatea jurnalistică. Încet dar sigur am început să vorbim mai mult de content și mai puțin de jurnalism”, a subliniat Sorin Tudor în prezentarea sa din cadrul Congresului European de Presă.

Corespondență din Viena de Daniel Apostol, Deplasare realizată cu sprijinul JTI, sponsor oficial al Congresului

european publishing congress - burse jti

UE este pe cale să-și definească o nouă viziune strategică

România deține în această perioadă, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene. În așteptarea acestui eveniment, s-a pus accentul, în funcție de comentator, pe riscurile sau pe oportunitățile acestei premiere. Am avut șansa să fiu la Bruxelles vreme de cinci săptămâni pe durata mandatului României, iar înțelegerea nou căpătată îmi spune că această responsabilitate este, mai mult decât orice, un test.

RISCURI 

“România nu este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene”, au spus doi importanți lideri români, adversari pe scena politică internă. Președintele României, Klaus Iohannis (noiembrie 2018), vorbea despre “dezordinea” din guvern, care împiedică orice perspectivă “de bună guvernare și implicare în afacerile europene”. Același diagnostic fusese pus anterior (octombrie 2018) de președintele Senatului, liderul unuia dintre partidele aflate la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: “În condițiile războiului politic total din aceste luni [dintre putere și opoziție], România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”.

Îngrijorările au fost întărite de aceste declarații și erau alimentate nu doar de situația internă, dar și de momentul complicat în care România își exercită mandatul: ultimele luni ale unui Brexit tulbure și incert, dispute mai aspre decât oricând în ultimele decenii între UE și SUA, perspectiva unor alegeri europene cruciale pentru viitorul blocului comunitar. Cu peste 300 de dosare în agendă și cu un interval efectiv de lucru mult scurtat, România părea condamnată să eșueze.

S-a dovedit că temerile au fost mult exagerate. Procedurile standard de negociere și comunicare, experiența și ghidajul Secretariatului General al Consiliului, precum și numărul mare de români care lucrează în toate instituțiile europene au anihilat riscurile și le-au transformat, în parte, în oportunități.

OPORTUNITĂȚI 

O președinție de succes este una în care proiectele europene se dezvoltă, un semestru în care un număr mare de dosare legislative aflate în lucru avansează, șase luni în care, sub medierea tehnică și politică a unui stat, se adoptă decizii cu mare impact pentru UE prin ajustarea pozițiilor adverse ale statelor membre și ale grupurilor politice europene.

Finalul de mandat pentru parlamentari a ajutat România, pentru că mulți dintre politicienii care se pregăteau de alegeri, la nivel național, au fost mai dispuși la compromis pentru a putea expune alegătorilor un pachet cât mai solid de reușite. Și comisarii europeni, alături de echipele lor, aflați și la final de misiune, majoritatea cu șanse minime de a-și păstra pozițiile, țin să obțină maximul posibil pe ultima sută de metri. Cu o nouă configurație politică după 26 mai 2019, există riscul ca dosare negociate vreme de patru sau cinci ani de zile să fie amânate sau repuse în discuție din 2020.

În acest context, România a coordonat punerea în mișcare a 68 de dosare în doar două luni; în șase situații a obținut acorduri provizorii cu Parlamentul European – ceea ce înseamnă aproape sigur adoptarea –, în unele situații încheind discuții care durau de ani de zile. Actualizarea cadrului juridic privind drepturile de autor este un exemplu.

DIRECTIVA GAZELOR 

Probabil cel mai spectaculos, pentru că nu era anticipat, este acordul politic cu Parlamentul European privind propunerea de revizuire a Directivei Gazelor Naturale, după două mandate (Bulgaria și Austria) în care dinamica a fost aproape imperceptibilă.

Acordul promite să întărească poziția UE (mai ales a Comisiei Europene) în ceea ce privește interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe și contribuie la un plus de speranță că principiile și valorile (comune) pot fi mai puternice decât interesele (politice, individuale).

STANDARDE DE EMISII PENTRU AUTOVEHICULE NOI

Statele membre au aprobat în ianuarie standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi. Noile norme vor garanta că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Vor fi introduse norme de testare mai stricte, iar obligațiile mai stricte vor stimula investițiile și inovația în tehnologiile curate, precum bateriile și infrastructura de reîncărcare.

În plus, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui mecanism care să încurajeze vânzarea unui număr mai mare de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, cum ar fi autoturismele integral electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile. Criteriile vor favoriza statele în care vehiculelor cu emisii reduse au cote de piață mai mici. Până în 2020, Comisia va revizui actuala directivă europeană privind etichetarea autovehiculelor pentru a oferi utilizatorilor un plus de informații; se vor evalua opțiunilor de introducere a unei etichete care să indice economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru camionete.

STANDARDE DE EMISII PENTRU CAMIOANE NOI 

În februarie, Președinția Consiliului UE a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pentru introducerea primelor ținte europene de reducere a emisiilor de CO2 ale camioanelor. Noile norme vor asigura că între 2025 și 2029 camioanele noi vor emite în medie cu 15% mai puțin CO2 față de nivelurile de emisii din 2019, iar din 2030 ele vor fi obligate să emită în medie cu 30% mai puțin CO2.

CABINE MAI LUNGI, CONSUM MAI MIC 

Tot un acord provizoriu, supus adică aprobării ulterioare a statelor membre (cel mai adesea o etapă strict formală), a fost obținut pentru introducerea mai rapidă de cabine mai lungi și mai aerodinamice la camioane, cu impact inclusiv asupra reducerii consumului de carburanți.

PNEURI MAI EFICIENTE ENERGETIC 

În martie, Consiliul și-a adoptat poziția de negociere cu privire la etichetarea pneurilor sub aspectul performanței lor energetice și a extins domeniul de aplicare a acesteia la pneurile pentru vehiculele grele. După ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția cu privire la dosar, vor putea începe negocierile interinstituționale.

INVEST EU 

În plan financiar, Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de a reuni într-un singur program, InvestEU, cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Între aceste instrumente se numără Fondul European pentru Eficiență Energetică (EEEF), Fondul Marguerite, Programul LIFE pentru mediu și politici climatice, Finanțare Privată pentru Eficiența Energetică (PF4EE), Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Programul InvestEU va avea Banca Europeană de Investiții ca principal partener, dar va permite și altor parteneri de implementare să acceseze direct garanția UE. Sumele și modalitățile de alocare în cadrul InvestEU vor fi stabilite în viitorul buget al UE, pentru intervalul 2021-2027.

ANGAJAMENTE POLITICE 

În februarie, Consiliul a apreciat că 2019 este un “an critic pentru accelerarea acțiunilor climatice pe plan intern” și a subliniat că “acțiunile climatice nu înseamnă doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra păcii și securității”. Prin vocea Consiliului, UE și-a reafirmat astfel angajamentul față de Acordul de la Paris. La summitul de la Sibiu (mai), Consiliul European, reunind șefii de stat sau de guvern din UE, va prezenta prioritățile politice pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste priorități și, mai ales, modalitățile de a ajunge acolo sunt în prezent prilej de dezbateri aprinse. Perspectiva Comisiei Europene “O planetă curată pentru toți”, lansată în noiembrie 2018, a fost analizată atât în Consiliul Energie, cât și în Consiliul pentru Mediu.

O NOUĂ VIZIUNE 

Toate acestea creează condițiile conturării nu doar a unor decizii punctuale, ci mai ales a unei noi viziuni pentru viitorul Uniunii Europene. Aproape trei decenii, Uniunea a avut ca obiectiv principal extinderea către est și recuperarea unei jumătăți de continent odată cu încheierea războiului rece. Noi provocări sunt astăzi evidente, de la erodarea valorilor democratice și liberale, la dezinformare și agresiuni asimetrice. Dar prioritățile Uniunii, evidente și din structura bugetului (mai multe detalii în paginile 20-21), rămân coeziunea și piața internă comună, iar, deasupra tuturor, protecția mediului. Angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și performanța tehnologică în domenii precum energia, transporturile și mediul înconjurător sunt cele mai plauzibile puncte de consens și coagulare atât a politicienilor din statele membre, cât mai ales a cetățenilor de pe continentul european.

Acoperirea editorială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în revista energynomics Magazine și în www.energynomics.ro a fost sprijinită cu competență de echipa din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și susținută de Bursele JTI pentru Jurnaliști, un program care, de aproape 20 de ani, încurajează pregătirea profesională în domeniul politicilor europene.

energynomic bursele jti

sursa articol: energynomics.ro