European Publishing Congress, 13-14 Mai 2019, Viena

„Acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează”, este de părere Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei.

Declarația a fost făcută în deschiderea ediției de anul acesta a Congresul European al Ziarelor și Publicațiilor de Presă (European Publishing Congress), desfășurat între 12 și 14 mai, la Viena. Peste 500 de reprezentanți ai presei europene au pus în dezbatere soluții inovative de conviețuire a digitalului cu print-ul. Reprezentanți ai unor publicații au prezentat proiectele tipărite și on-line pe teme legate de conținut, strategie și design. Totodată au fost premiate cele mai bune ziare europene, reviste și proiecte digital. România a fost reprezentată de Daniel Apostol (Director editorial Jurnalul și Economistul), Vlad Teodorescu (Evenimentul zilei) și de Sorin Tudor (webcultura.ro).

Prezent la Congres, Cancelarul Austriei Sebastian Kunz a declarat:

“Cred ca libertatea presei este indispensabilă pentru corecta funcționare a democrației. În toate călătoriile mele am învățat un lucru simplu: acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează. Ca politician ești adesea tentat să judeci numai după sentimente personale. Dar azi avem nevoie să ne concentrăm pe calitate, pe fapte și adevăr. O mare responsabilitate ține de felul în care transmitem acestea – și chiar și opiniile de calitate – publicului. De aceea, eu cred că media are datoria de a ajuta la regăsirea politeții și respectului în politică și, de ce nu, în viața de zi cu zi. Azi, când lumea are practic acces nelimitat la mass-media, singura problemă care se poate pune este aceea de a alege calitatea. (…) Cred că alegerile europene sunt decisive, suntem obligați să facem ca proiectul european să rămână un succes pe termen lung. ”, a spus printre altele Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei, în deschiderea European Publishing Congress, Viena 13 mai 2019.

Una dintre prezentările care au atras atenția a aparținut Marinei Haydn, Vicepreședinte Executiv la The Economist, care a explicat publicului de ce „The Economist is a viewspaper and not longer a newspaper!” Altfel spus, o noua viziune a celui mai puternic titlu de presa economica din lume.

Printre cele mai interesante prezentări: „Digital transformation: a new concept for our printed newspaper” -Hans Spoelman | „fd”, „The other form of local journalism” – Magne Kydland and Lena Herland Eide | „Sunnhordland”, „The subscription model of The Economist” – Marina Haydn | The Economist, „A clever combination of print and online” – Kirsti Husby | Adresseavisen, „Future business podcast for magazines” – Patrick Horton | Bauer Media Group London, „A digital concept without tricks and gimmicks” – Andreas Arntzen und Dennis Ballwieser | apotheken-umschau.de.

Sorin Tudor, WebCultura: De la click la fake news

„Visit Romania, is a wonderful place for news but also and mostly a wonderful place for soul!”

Așa și-a început prezentarea Sorin Tudor, în cadrul ENC 2019,  dezvoltând tema “Surviving the post-journalism: from clickbait to fake news”. WebCultura are 10 mii de vizitatori unici pe zi, 40 de mii de views zilnic și peste 110 mii de fani pe FB.

“Click după click am început să pierdem credibilitatea jurnalistică. Încet dar sigur am început să vorbim mai mult de content și mai puțin de jurnalism”, a subliniat Sorin Tudor în prezentarea sa din cadrul Congresului European de Presă.

Corespondență din Viena de Daniel Apostol, Deplasare realizată cu sprijinul JTI, sponsor oficial al Congresului

european publishing congress - burse jti

UE este pe cale să-și definească o nouă viziune strategică

România deține în această perioadă, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene. În așteptarea acestui eveniment, s-a pus accentul, în funcție de comentator, pe riscurile sau pe oportunitățile acestei premiere. Am avut șansa să fiu la Bruxelles vreme de cinci săptămâni pe durata mandatului României, iar înțelegerea nou căpătată îmi spune că această responsabilitate este, mai mult decât orice, un test.

RISCURI 

“România nu este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene”, au spus doi importanți lideri români, adversari pe scena politică internă. Președintele României, Klaus Iohannis (noiembrie 2018), vorbea despre “dezordinea” din guvern, care împiedică orice perspectivă “de bună guvernare și implicare în afacerile europene”. Același diagnostic fusese pus anterior (octombrie 2018) de președintele Senatului, liderul unuia dintre partidele aflate la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: “În condițiile războiului politic total din aceste luni [dintre putere și opoziție], România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”.

Îngrijorările au fost întărite de aceste declarații și erau alimentate nu doar de situația internă, dar și de momentul complicat în care România își exercită mandatul: ultimele luni ale unui Brexit tulbure și incert, dispute mai aspre decât oricând în ultimele decenii între UE și SUA, perspectiva unor alegeri europene cruciale pentru viitorul blocului comunitar. Cu peste 300 de dosare în agendă și cu un interval efectiv de lucru mult scurtat, România părea condamnată să eșueze.

S-a dovedit că temerile au fost mult exagerate. Procedurile standard de negociere și comunicare, experiența și ghidajul Secretariatului General al Consiliului, precum și numărul mare de români care lucrează în toate instituțiile europene au anihilat riscurile și le-au transformat, în parte, în oportunități.

OPORTUNITĂȚI 

O președinție de succes este una în care proiectele europene se dezvoltă, un semestru în care un număr mare de dosare legislative aflate în lucru avansează, șase luni în care, sub medierea tehnică și politică a unui stat, se adoptă decizii cu mare impact pentru UE prin ajustarea pozițiilor adverse ale statelor membre și ale grupurilor politice europene.

Finalul de mandat pentru parlamentari a ajutat România, pentru că mulți dintre politicienii care se pregăteau de alegeri, la nivel național, au fost mai dispuși la compromis pentru a putea expune alegătorilor un pachet cât mai solid de reușite. Și comisarii europeni, alături de echipele lor, aflați și la final de misiune, majoritatea cu șanse minime de a-și păstra pozițiile, țin să obțină maximul posibil pe ultima sută de metri. Cu o nouă configurație politică după 26 mai 2019, există riscul ca dosare negociate vreme de patru sau cinci ani de zile să fie amânate sau repuse în discuție din 2020.

În acest context, România a coordonat punerea în mișcare a 68 de dosare în doar două luni; în șase situații a obținut acorduri provizorii cu Parlamentul European – ceea ce înseamnă aproape sigur adoptarea –, în unele situații încheind discuții care durau de ani de zile. Actualizarea cadrului juridic privind drepturile de autor este un exemplu.

DIRECTIVA GAZELOR 

Probabil cel mai spectaculos, pentru că nu era anticipat, este acordul politic cu Parlamentul European privind propunerea de revizuire a Directivei Gazelor Naturale, după două mandate (Bulgaria și Austria) în care dinamica a fost aproape imperceptibilă.

Acordul promite să întărească poziția UE (mai ales a Comisiei Europene) în ceea ce privește interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe și contribuie la un plus de speranță că principiile și valorile (comune) pot fi mai puternice decât interesele (politice, individuale).

STANDARDE DE EMISII PENTRU AUTOVEHICULE NOI

Statele membre au aprobat în ianuarie standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi. Noile norme vor garanta că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Vor fi introduse norme de testare mai stricte, iar obligațiile mai stricte vor stimula investițiile și inovația în tehnologiile curate, precum bateriile și infrastructura de reîncărcare.

În plus, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui mecanism care să încurajeze vânzarea unui număr mai mare de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, cum ar fi autoturismele integral electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile. Criteriile vor favoriza statele în care vehiculelor cu emisii reduse au cote de piață mai mici. Până în 2020, Comisia va revizui actuala directivă europeană privind etichetarea autovehiculelor pentru a oferi utilizatorilor un plus de informații; se vor evalua opțiunilor de introducere a unei etichete care să indice economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru camionete.

STANDARDE DE EMISII PENTRU CAMIOANE NOI 

În februarie, Președinția Consiliului UE a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pentru introducerea primelor ținte europene de reducere a emisiilor de CO2 ale camioanelor. Noile norme vor asigura că între 2025 și 2029 camioanele noi vor emite în medie cu 15% mai puțin CO2 față de nivelurile de emisii din 2019, iar din 2030 ele vor fi obligate să emită în medie cu 30% mai puțin CO2.

CABINE MAI LUNGI, CONSUM MAI MIC 

Tot un acord provizoriu, supus adică aprobării ulterioare a statelor membre (cel mai adesea o etapă strict formală), a fost obținut pentru introducerea mai rapidă de cabine mai lungi și mai aerodinamice la camioane, cu impact inclusiv asupra reducerii consumului de carburanți.

PNEURI MAI EFICIENTE ENERGETIC 

În martie, Consiliul și-a adoptat poziția de negociere cu privire la etichetarea pneurilor sub aspectul performanței lor energetice și a extins domeniul de aplicare a acesteia la pneurile pentru vehiculele grele. După ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția cu privire la dosar, vor putea începe negocierile interinstituționale.

INVEST EU 

În plan financiar, Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de a reuni într-un singur program, InvestEU, cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Între aceste instrumente se numără Fondul European pentru Eficiență Energetică (EEEF), Fondul Marguerite, Programul LIFE pentru mediu și politici climatice, Finanțare Privată pentru Eficiența Energetică (PF4EE), Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Programul InvestEU va avea Banca Europeană de Investiții ca principal partener, dar va permite și altor parteneri de implementare să acceseze direct garanția UE. Sumele și modalitățile de alocare în cadrul InvestEU vor fi stabilite în viitorul buget al UE, pentru intervalul 2021-2027.

ANGAJAMENTE POLITICE 

În februarie, Consiliul a apreciat că 2019 este un “an critic pentru accelerarea acțiunilor climatice pe plan intern” și a subliniat că “acțiunile climatice nu înseamnă doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra păcii și securității”. Prin vocea Consiliului, UE și-a reafirmat astfel angajamentul față de Acordul de la Paris. La summitul de la Sibiu (mai), Consiliul European, reunind șefii de stat sau de guvern din UE, va prezenta prioritățile politice pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste priorități și, mai ales, modalitățile de a ajunge acolo sunt în prezent prilej de dezbateri aprinse. Perspectiva Comisiei Europene “O planetă curată pentru toți”, lansată în noiembrie 2018, a fost analizată atât în Consiliul Energie, cât și în Consiliul pentru Mediu.

O NOUĂ VIZIUNE 

Toate acestea creează condițiile conturării nu doar a unor decizii punctuale, ci mai ales a unei noi viziuni pentru viitorul Uniunii Europene. Aproape trei decenii, Uniunea a avut ca obiectiv principal extinderea către est și recuperarea unei jumătăți de continent odată cu încheierea războiului rece. Noi provocări sunt astăzi evidente, de la erodarea valorilor democratice și liberale, la dezinformare și agresiuni asimetrice. Dar prioritățile Uniunii, evidente și din structura bugetului (mai multe detalii în paginile 20-21), rămân coeziunea și piața internă comună, iar, deasupra tuturor, protecția mediului. Angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și performanța tehnologică în domenii precum energia, transporturile și mediul înconjurător sunt cele mai plauzibile puncte de consens și coagulare atât a politicienilor din statele membre, cât mai ales a cetățenilor de pe continentul european.

Acoperirea editorială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în revista energynomics Magazine și în www.energynomics.ro a fost sprijinită cu competență de echipa din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și susținută de Bursele JTI pentru Jurnaliști, un program care, de aproape 20 de ani, încurajează pregătirea profesională în domeniul politicilor europene.

energynomic bursele jti

sursa articol: energynomics.ro

avacaritei energynomics bursele jti

Bursele JTI în Energynomics Magazine

România deține în această perioadă, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene. În așteptarea acestui eveniment, s-a pus accentul, în funcție de comentator, pe riscurile sau pe oportunitățile acestei premiere. Am avut șansa să fiu la Bruxelles vreme de cinci săptămâni pe durata mandatului României, iar înțelegerea nou căpătată îmi spune că această responsabilitate este, mai mult decât orice, un test.

Gabriel Avăcăriței, Bursieri JTi ediția 2018-2019.

 

Citește

Dicționar Burse JTI

SĂPTĂMẤNĂ, săptămâni, s. f. Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. gener. perioadă de șapte zile consecutive. sursa: DEX ’09 (2009)

SPLÉNDID, -Ă, splendizi, -de, adj. Foarte frumos, minunat; strălucitor, măreț. [Acc. și: splendíd] – Din fr. splendide, lat. splendidus. sursa: DEX ’09 (2009)

BRUXELLES [brüsél] (flam. BRUSSEL), cap. Belgiei, situată în centrul țării, pe un canal navigabil; 2,4 mil. loc. Mare port fluvio-maritim. Nod de comunicații. Aeroport internațional (Zavanthem). Sediul NATO și al Comunității Economice Europene. Locul mai multor conferințe internaționale. sursa: DE (1993-2009)

SAPTAMINA SPLENDIDA LA BRUXELLES: expresie care se foloseste in cazul in care:

1. Nu ploua intregul interval (meteo)

2. Ziaristii (s. m. pl.) bursieri (s. pl. JTI) sunt punctuali (adj. pl.), inteligenti (adj, pl.), documentati (adj. pl.), de gasca (A fi de ~ A avea spirit camaraderesc), rezistenti (adj, pl.), milosi (da, nea Remus, milosi, ce te miri? ce? boschetarii nu pot fi si ei milosi?)

3. Intilnirile au loc exact conform programului (tone de emailuri) si sunt foarte interesante (adj. pl.), in cea mai mare parte

4. Mesele si berile confirma renumele gastronomiei belgiene si nu numai (prospectie atenta)

5. To’arasul Che Ghevara freaca suficienta menta in mojitos…

sursa: Gabriel Giurgiu, cofondator, Bursele JTI pentru Jurnalisti 2018-2019

gabriel avacaritei bruxelles bursele jti

Bruxelles văzut prin ochii unui bursier

Bruxelles – capitala Europei

Gabriel Avăcăriței

Bruxelles-ul este departe.

Sunt 1765 kilometri în linie dreaptă între București și Bruxelles, pe care îi poți străbate astăzi în două ore și jumătate. Mai importante sunt însă diferențele culturale, pentru că la Bruxelles (aproape) totul funcționează după program, iar regulile sunt respectate (aproape) fără excepție. Ai de parcurs, așadar, o distanță care nu se măsoară doar în kilometri, ci și în decenii sau secole de organizare socială în care accentul s-a pus pe securitate colectivă (=predictibilitate, termene lungi, responsabilități), și nu neapărat pe libertate individuală (=impulsivitate, de azi pe mâine, drepturi).

Mai mult, temele de interes și de acțiune ale oficialilor de la Bruxelles sunt animate de mega-tendințe sau generează mega-tendințe. Aceste teme sunt departe de nevoile percepute de oamenii și de companiile din România. Discuțiile și negocierile sunt lungi, deciziile se iau în ani, iar aplicarea lor ne afectează nu astăzi, ci peste 3-5 ani sau chiar mai târziu.

Bruxelles-ul este scump.

Dincolo de transport și cazare, pentru care poți găsi soluții decente la prețuri rezonabile, costul vieții, exprimat în cheltuielile zilnice, este mare. Biletul de metro, accesul la o toaletă publică, o cafea cu lapte – toate acestea sunt de 2 ori, până la de 4 ori mai costisitoare decât suntem învățați să alocăm în România.

Bruxelles-ul este complicat.

Într-un cerc cu o rază de 2 kilometri în jurul stației de metro Schuman se găsesc majoritatea instituțiilor care constituie creierul Uniunii Europene. Clădiri imense, intimidante prin dimensiuni, prin porțile de acces bine păzite și prin miile de oamenii care se percep, mulți chiar sunt!, importanți – politicieni, diplomați, înalți funcționari publici, lobby-ști, jurnaliști etc.

Cetățenii aleg parlamentarii, în alegerile europene, Parlamentul (1) numește membrii Comisiei Europene (2), iar liderii din fiecare țară, deciși în urma alegerilor naționale – președinți, membri ai guvernelor – formează Consiliul Uniunii Europene (3). Cele mai importante hotărâri sunt luate în urma unui acord negociat între acești trei poli instituționali, ceea ce permite exprimarea tuturor vocilor, transparența, controlul și limitarea tuturor centrelor de putere, fie ele administrative, politice sau financiare.

Ideile care circulă la Bruxelles formează o densă și complicată țesătură de valori, interese, obligații, oportunități și reciprocități greu de înțeles din afară. Este nevoie să fii prezent și să discuți cu cei direct implicați, decidenți, experți sau funcționari, pentru a le cuprinde argumentele, limitările și obiectivele, pentru a anticipa efectele posibile, pentru a avea un cuvânt de spus în formularea regulamentelor și directivelor europene, obligatorii apoi în fiecare dintre statele membre ale Uniunii.

Bruxelles-ul este fermecător.

Cu companionii potriviți, Bruxelles-ul devine mai simplu și mai apropiat. Alături de alți jurnaliști, interesați de aceleași lucruri, dar cu istorii și perspective diferite, ai șansa de a-ți verifica percepțiile și intuițiile.

Vizitat împreună cu echipa care organizează Bursele JTI pentru jurnaliști, Bruxelles-ul este cu atât mai atrăgător; scutit de orice disconfort administrativ (unde, cum, cu cine, cât…), te poți bucura de experiența profesională a ghizilor – jurnaliști care cunosc orașul și instituțiile de peste 10 ani -, distilată în conversații relaxate și generoase.

Poți descoperi, în doar câteva zile, căile de acces (de la metrou, la instituții, gări și aeroporturi) și canalele de comunicare, atât informale, cât și oficiale: site-uri, newslettere, arhive de foto, video și informații de background, plus persoanele responsabile de relația cu presa.

În câteva zile, ai ocazia să te orientezi în capitala Europei, pentru a obține maximum din timpul petrecut în oraș. În fine, clădirile istorice, piețele, parcurile, restaurantele și ciocolateriile reușesc să compenseze cu prisosință vremea în general descurajantă și lucrările publice deschise la tot pasul. De altfel, Bruxelles-ul, cu străzi, clădiri, oameni și instituții, este de multe decenii un work-in-progress. La fel cum este și Uniunea Europeană.