Bursele JTI și demnitatea de a fi european
Trezită pentru prima dată în Bruxelles, capitala neîncoronată a Uniunii Europene (UE), am încercat să fiu un burete de o dimensiune oarecum gigantică (nu știu de ce îmi aduc aminte de uriașii scriitorului anglo-irlandez Jonathan Swift, poate în contextul tumultuosului BREXIT – era multă politică și acolo, și multă satiră socială), pentru a absorbi din învățăturile venite în viteză și de la “emițători” atât de diferiți, însă bine pregătiți și cu arta diplomației și a discursului la butonieră.
Vă las celor care aveți îndoieli legate de UE câteva scurte note. După săptămâna la Bruxelles, m-am apropiat amenințător de duios și sentimental de o Uniune Europeană pe care o îndrăgeam deja și în afară căreia nu prea îmi văd rostul și îi apreciez și îi respect mult mai mult pe oamenii întâlniți în Bruxelles-ul oarecum sobru și scorțos pentru pasiunea, eforturile și educația lor.
Consider că noi, cei care am trăit experiența aceasta, putem contribui prin scriitura noastră, prin vocile noastre, să aducem mai aproape UE de români, să reducem distanțele, dacă nu vom reuși să le ștergem de-a dreptul. Și să luptăm, că nu e de șagă și nici timp nelimitat, împotriva dezinformării, minciunii și a prostirii pe față, chiar dacă suntem conștienți că nu totul e roz în UE.
Bineînțeles, această lecție de viață și de carieră nu ar fi fost posibilă fără voi, dragi traineri, tutori, organizatori, sponsori, doamne și domni. Oameni, mai ales. O reverență!
Ligia Voro,
redactor șef Transilvania Business