Un jurnalist în Agora NATO din Bruxelles

”Chipuri ale războiului”, expoziție de fotografie Ilie Pintea

Expoziția jurnalistului Ilie Pintea, intitulată ”Chipuri ale războiului”, a fost vernisată miercuri, 12 februarie, în Agora NATO din Bruxelles. Evenimentul a avut loc sub egida Delegației Permanente a României, cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, fiind un excelent prilej pentru reflectarea rolului Alianței în Afganistan, inclusiv a contribuției României.

Vernisajul a coincis cu debutul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, printre vorbitori numărându-se Generalului Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării, veteran din Afganistan, Mircea Geoană, Secretarul General adjunct al NATO, dar și Chief Marshal Sir Stuart Peach (UK – Air Force), Președintele Comitetului Militar al Alianței, care a ținut să-l felicite personal pe jurnalistul român, în prezența Ambasadorului Stelian Stoian, amfitrionul evenimentului.

Emoție, curaj, mândrie, implicare, colaborare, au fost cuvintele de ordine ale momentului, ce s-a bucurat de prezența a numeroși oficiali, printre care s-au remarcat Clare Hutchinson, Reprezentant special pentru femei, pace și securitate, Ministrul Apărării din Croația, membri ai delegațiilor statelor aliate și partenere, ai reprezentanțelor militare și Secretariatului Militar Internațional.

Expoziția cuprinde 27 de fotografii realizate între 2013 și 2017 în teatrul de operații Afganistan, și îi este dedicată sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis de explozia unei mașini capcană în 2017, la Kandahar. Fotograful surprinde cu ochi de reporter, în cheie proprie, expresia nevoii de normalitate și speranță în lumea aridă a războiului, imaginile cu titluri sugestive spunând povești de mii de cuvinte: eroul, supraviețuitorul, luptătoarea, prima zi pe front, dar și copii la joacă, măgăruși și TAB-uri, odihna, zâmbet…

După ce a fost prezentată la Kandahar în 2017, de Ziua Națională a României, la Los Angeles un an mai târziu, la Institutul Cultural Român și la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune,  expoziția închide un ciclu firesc, la cartierul General al NATO. Fotografiile sunt printate la dimensiuni mari, în condiții grafice de excepție, și vor fi donate de autor – care este corespondent al Radio România Actualități și fost bursier JTI – Delegației Permanente a României la NATO, pentru a ilustra prezența constantă a Radio România, alături de Ministerul Apărării Naționale la eforturile țării noastre în această zonă de conflict.

”Toată această călătorie, începută în Afganistan, locul unui război de durată în care și țara noastră are partea ei de jertfă și de glorie, nu s-a putut încheia mai bine decât aici, la Cartierul General al NATO, și acesta e felul meu de a da înapoi măcar în acest mod ceva din camaraderia și căldura pe care le-am primit de la militarii pe care i-am cunoscut în teatrul de operații, fie ei români sau din țările aliate.

Fiindu-i dedicată unui militar căzut la datorie, cred că această expoziție ilustrează cel mai bine faptul că acest parteneriat nu este doar un concept abstract ori o colecție de documente, ci este despre oameni, care luptă și mor împreună, cu aceeași misiune: aceea de a aduce pacea. Spunem, prin onorarea unui camarad căzut la datorie, că we are NATO, și cred că fotografiile mele ilustrează acest concept și realizează, în plus, o paralelă între două lumi ce par atât de diferite, dar care coexistă și învață să se înțeleagă”, a spus Ilie Pintea.

gabriel avacaritei bruxelles bursele jti

Bruxelles văzut prin ochii unui bursier

Bruxelles – capitala Europei

Gabriel Avăcăriței

Bruxelles-ul este departe.

Sunt 1765 kilometri în linie dreaptă între București și Bruxelles, pe care îi poți străbate astăzi în două ore și jumătate. Mai importante sunt însă diferențele culturale, pentru că la Bruxelles (aproape) totul funcționează după program, iar regulile sunt respectate (aproape) fără excepție. Ai de parcurs, așadar, o distanță care nu se măsoară doar în kilometri, ci și în decenii sau secole de organizare socială în care accentul s-a pus pe securitate colectivă (=predictibilitate, termene lungi, responsabilități), și nu neapărat pe libertate individuală (=impulsivitate, de azi pe mâine, drepturi).

Mai mult, temele de interes și de acțiune ale oficialilor de la Bruxelles sunt animate de mega-tendințe sau generează mega-tendințe. Aceste teme sunt departe de nevoile percepute de oamenii și de companiile din România. Discuțiile și negocierile sunt lungi, deciziile se iau în ani, iar aplicarea lor ne afectează nu astăzi, ci peste 3-5 ani sau chiar mai târziu.

Bruxelles-ul este scump.

Dincolo de transport și cazare, pentru care poți găsi soluții decente la prețuri rezonabile, costul vieții, exprimat în cheltuielile zilnice, este mare. Biletul de metro, accesul la o toaletă publică, o cafea cu lapte – toate acestea sunt de 2 ori, până la de 4 ori mai costisitoare decât suntem învățați să alocăm în România.

Bruxelles-ul este complicat.

Într-un cerc cu o rază de 2 kilometri în jurul stației de metro Schuman se găsesc majoritatea instituțiilor care constituie creierul Uniunii Europene. Clădiri imense, intimidante prin dimensiuni, prin porțile de acces bine păzite și prin miile de oamenii care se percep, mulți chiar sunt!, importanți – politicieni, diplomați, înalți funcționari publici, lobby-ști, jurnaliști etc.

Cetățenii aleg parlamentarii, în alegerile europene, Parlamentul (1) numește membrii Comisiei Europene (2), iar liderii din fiecare țară, deciși în urma alegerilor naționale – președinți, membri ai guvernelor – formează Consiliul Uniunii Europene (3). Cele mai importante hotărâri sunt luate în urma unui acord negociat între acești trei poli instituționali, ceea ce permite exprimarea tuturor vocilor, transparența, controlul și limitarea tuturor centrelor de putere, fie ele administrative, politice sau financiare.

Ideile care circulă la Bruxelles formează o densă și complicată țesătură de valori, interese, obligații, oportunități și reciprocități greu de înțeles din afară. Este nevoie să fii prezent și să discuți cu cei direct implicați, decidenți, experți sau funcționari, pentru a le cuprinde argumentele, limitările și obiectivele, pentru a anticipa efectele posibile, pentru a avea un cuvânt de spus în formularea regulamentelor și directivelor europene, obligatorii apoi în fiecare dintre statele membre ale Uniunii.

Bruxelles-ul este fermecător.

Cu companionii potriviți, Bruxelles-ul devine mai simplu și mai apropiat. Alături de alți jurnaliști, interesați de aceleași lucruri, dar cu istorii și perspective diferite, ai șansa de a-ți verifica percepțiile și intuițiile.

Vizitat împreună cu echipa care organizează Bursele JTI pentru jurnaliști, Bruxelles-ul este cu atât mai atrăgător; scutit de orice disconfort administrativ (unde, cum, cu cine, cât…), te poți bucura de experiența profesională a ghizilor – jurnaliști care cunosc orașul și instituțiile de peste 10 ani -, distilată în conversații relaxate și generoase.

Poți descoperi, în doar câteva zile, căile de acces (de la metrou, la instituții, gări și aeroporturi) și canalele de comunicare, atât informale, cât și oficiale: site-uri, newslettere, arhive de foto, video și informații de background, plus persoanele responsabile de relația cu presa.

În câteva zile, ai ocazia să te orientezi în capitala Europei, pentru a obține maximum din timpul petrecut în oraș. În fine, clădirile istorice, piețele, parcurile, restaurantele și ciocolateriile reușesc să compenseze cu prisosință vremea în general descurajantă și lucrările publice deschise la tot pasul. De altfel, Bruxelles-ul, cu străzi, clădiri, oameni și instituții, este de multe decenii un work-in-progress. La fel cum este și Uniunea Europeană.