Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, aducem un omagiu rolului esențial al jurnalismului în sprijinirea libertății de exprimare în mediul online și offline în societățile democratice, precum și în promovarea transparenței și a responsabilizării.
Criza generată de COVID-19 a scos clar în evidență importanța activității presei. În vremuri de incertitudine, mai mult ca oricând, accesul la informații fiabile și verificabile, fără interferențe și influențe necuvenite, este esențial și contribuie la crearea unei societăți mai reziliente. Este îngrijorător faptul că pandemia de COVID-19 este utilizată în unele țări ca pretext pentru a impune restricții nejustificate asupra libertății presei.
În pofida riscurilor și provocărilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19, jurnaliștii și ceilalți profesioniști din mass-media din întreaga lume își continuă activitatea esențială, uneori în condiții dificile. Aceștia dau glas persoanelor celor mai vulnerabile, asigurându-se că poveștile lor sunt auzite. Ei aduc mărturii din zone mai puțin accesibile, inclusiv din zone de conflict, oferind informații vitale cu privire la impactul adesea devastator al pandemiei în diferite părți ale lumii, precum și povești de solidaritate și curaj dătătoare de speranță și optimism.
Jurnaliștii joacă un rol fundamental în facilitarea dezbaterii privind modul în care societățile se pot pregăti mai bine pentru a face față unor provocări ca cele cu care ne confruntăm acum, precum și privind modul în care, în cele din urmă, societățile pot deveni mai sigure, mai prospere și mai durabile. Jurnaliștii trebuie să își poată exersa profesia în mod liber. Poate că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea presei este o piatră de temelie a societăților democratice, care nu pot prospera decât dacă cetățenii au acces la informații fiabile și pot face alegeri în cunoștință de cauză. Jurnalismul contribuie la detectarea și la combaterea dezinformării.
În prea multe țări, jurnaliștii se luptă cu o legislație restrictivă, atribuită uneori stării de urgență generată de COVID-19, care limitează libertatea de exprimare și libertatea presei. Blocarea internetului și a site-urilor web se multiplică. Reporterii, în special femeile, sunt supuși unor campanii de denigrare, unor presiuni financiare și unor atacuri din partea guvernului sau a unor canale de presă partizane, ceea ce îi obligă adesea să se autocenzureze. Prea mulți se confruntă cu hărțuiri, cu arestări arbitrare și cu privarea de libertate. Prea mulți și-au pierdut viața pentru că și-au făcut meseria.
Uniunea Europeană depune eforturi, atât pe plan intern, cât și pe plan extern pentru a combate implicațiile pandemiei asupra sănătății, a drepturilor omului și a situației socioeconomice, inclusiv asupra instituțiilor de presă. Neabătându-se de la necesitatea de a sprijini libertatea de exprimare, răspunsul UE se concentrează și asupra combaterii dezinformării cu privire la COVID-19. Aceasta presupune promovarea surselor demne de încredere, retrogradarea conținutului fals sau înșelător și retragerea conținutului ilegal. Aceste acțiuni pot fi încununate de succes numai dacă se pot baza pe activitatea conștiincioasă a unor jurnaliști curajoși și dedicați, ale căror eforturi de zi cu zi fac ca societățile să devină mai sigure, mai echitabile și mai democratice.
Astăzi, UE își reafirmă cu fermitate sprijinul continuu pentru rolul esențial al mijloacelor de informare în masă independente și fiabile pe întregul mapamond. Libertatea presei este un drept al fiecăruia dintre noi, nu doar al profesioniștilor din domeniul mass-media.
sursa: consilium.europa.eu
