testimonial-catalin-stancu-bursele-jti

Cătălin Stancu

În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la un astfel de training, cu tematici diverse, interesante și de actualitate. Lectorii au fost, de asemenea, pe măsura subiectelor și a așteptărilor. Am înțeles mai bine, cu această ocazie, o serie de mecanisme ale Uniunii Europene și ale societății românești actuale. Chiar dacă, la prima vedere, procesul de luare a deciziilor în Parlamentul European și în Comisia Europeană pare stufos și birocratic, odată înțeles, practicat și respectat se transformă într-o rutină normală.

Oamenii cunosc prea puțin despre tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și ar fi de datoria noastră, a celor care am deslușit mai multe, să încercăm să informăm mai mult și mai bine.

Cei doi specialiști în informații și geopolitică, Adrian Pîrlog și Ionuț Corduneanu, au reușit, totodată, să atragă atenția prin tematicile abordate și modalitatea de prezentare. Sunt domenii greu accesibile chiar și ziariștilor (mai ales dacă ne referim la ziariștii din provincie), iar astfel de prezentări au darul de a ne forma o imagine reală și realistă a problematicilor globale. Poate că la următoarele ediții ale Burselor JTI se vor aborda și alte subiecte.

De exemplu, acțiunile de manipulare/ influență duse de Rusia în statele Uniunii Europene, prin mass-media europeană, prin presa rusească ajunsă pe piața europeană, prin investiții, parteneriate economice, relații politice, agenți de influență etc. O altă problemă ar fi și creșterea influenței economice a Chinei în statele Uniunii Europene. Cum se apără/ protejează Uniunea Europeană de aceste ”atacuri” din exterior?

O surpriză extrem de interesantă a fost tematica ”Leadership”: modul de abordare, explicații practice, experiența lectorului. Consider că a fost ales foarte bine și momentul acestei prezentări, la finalul agendei. Am încheiat seminarul cu un subiect inedit, într-un fel din afara tematicilor generale ale training-ului, dar foarte interesant și educativ. Nu știu câți dintre cursanți au mai avut parte de experiențe asemănătoare (poate cei mai tineri, pe la facultate/ masterat, dar nu cred).

Într-adevăr, nu s-a abordat, din motive obiective, problematica fondurilor europene. Este o mare problemă pentru România, care ține, în primul rând, de români. Principiul ”Europa ne dă, dar nu ne bagă și în traistă” a rămas la stadiul teoretic, de semnal de alarmă. Este birocrația europeană atât de mare încât românii accesează foarte greu fondurile europene? Ni se pun nouă ”bețe-n roate” de la Bruxelles, în comparație cu alte state din centrul și estul Europei? De ce se mișcă mai bine mediul privat decât administrația publică (centrală și locală)? De ce este Polonia un exemplu de succes în accesarea fondurilor europene?

Sunt niște chestiuni pe care, dacă le înțeleg bine jurnaliștii și alți vectori de imagine și influență, atunci ar putea fi lămurite și pentru cât mai mulți români. Totuși, cei care lucrează în administrație și în instituțiile publice, în general, ar trebui să fie mai bine instruiți și conștientizați cu privire la necesitatea respectării procedurilor și accesării fondurilor europene.

În fine, amintesc și de un subiect puțin obsesiv pentru mine: de ce nu se face educație europeană în școală? Am înțeles că nu există în aria curriculară din învățământul statelor europene o astfel de disciplină. Poate că la nivel european s-ar putea ajunge la o inițiativă prin care să se alcătuiască un fel de manual al UE, general valabil, tradus în toate limbile din UE și predat la nivel liceal. Ar conta pentru stabilitatea Uniunii Europene, pentru creșterea încrederii populației din toate statele membre UE, ar conduce la diminuarea fenomenului extremist, la diminuarea numărului euroscepticilor, ar fi ceva benefic pentru viitorul Uniunii Europene.

Mulțumesc mult pentru tot, felicitări pentru ce ați făcut până acum și succes în continuare.

Cu drag,
Cătălin Stancu, editor Vrancea24.ro, cursant al Burselor JTI pentru Jurnaliști ediția 2019”

testimonial-andreea-vichi-marin

Andreea-Vichi Marin

Când am ajuns pentru prima dată la Bruxelles, în urmă cu 4 ani, am înțeles că România ar trebui să-și schimbe percepția. Soarele de acolo răsare pentru noi, cel puțin din 2007 încoace. De altfel, întreaga societate europeană își ”potrivește ceasul” după orologiul din Capitala Belgiei, pentru că acolo nu se face doar politica acestui Regat, ci a unui continent întreg – ce este drept, foarte bătrân, dar cu un cuvânt, încă, puternic de spus pe scena internațională.

Dacă ne uităm pe o hartă a lumii și ”încercăm” acea privire în spațiu cu care am făcut cunoștință în liceu ar trebui să putem să înțelegem toate mișcările pieselor de șah: cele reale și cele posibile/eventuale/imaginate. În această ecuație, aveam, însă, multe necunoscute. Ca orice jurnalist care-și face meseria responsabil, cu implicare și cu multă pasiune, sigur că am putut gestiona toate sarcinile profesionale asociate evenimentelor de la Bruxelles la care am participat. Nu era, totuși, suficient pentru mine. A trecut timpul când jurnalistul doar relata ce vedea, ce auzea, ce simțea. Am intrat deja în era contextualizărilor și a explicațiilor, pentru că procesele europene se dovedesc foarte greu de înțeles pentru mulți oameni.

Eu nu eram capabilă înainte să livrez un astfel de pachet complet, așa cum mi-aș fi dorit și bursa JTI a venit cu soluția. Mai exact: cursuri extrem de intense și lămuritoare, plus interactive, ceea ce demonstrează că sunt concepute – dacă vreți?! – pe calapodul oricărui doritor să aprofundeze acest domeniu.

Ar mai fi și șansa vizitelor la forurile europene cu cei mai buni oameni lângă voi care vă pot explica orice.

Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă doriți să le urmați și să le dați toată atenția de care sunteți capabili.

bursele jti - romania training national 2019 homepage mobil

10 ziaristi romani la Bruxelles

Programul Bursele JTI pentru Jurnalisti – editia 2019-2020 a desemnat 10 castigatori care vor participa la stagiul de pregatire in cadrul unor institutii si organisme europene. Cei 10 ziaristi vor efectua o vizita de lucru de o saptamana la institutiile europene din Bruxelles, la sediul NATO, precum si la alte autoritati, organizatii sau firme relevante.

 

Iata numele castigatorilor:

  1. Constantin BALABAN – Agerpres
  2. Ana Maria CIRSTEA – Radio Romania Actualitati
  3. Ioana Alexandrina CIRSTEA DADACU – Romania TV
  4. Elena DEACU – Adevarul
  5. Oana Mihaela GHITA – Agerpres
  6. Bogdan ISOPESCU – Radio Romania Actualitati
  7. ALexandru LANCUZOV – Radio Romania Actualitati
  8. Andreea MARIN – Radio Romania Actualitati
  9. Catalin Gabriel STANCU – King News, Focsani
  10. Gina VACARIU – Antena 3

 

Cei doi ziaristi romani care vor beneficia de stagiul extins de documentare si training la Bruxelles sunt:

  1. Andreea MARIN – Radio Romania Actualitati
  2. Gina VACARIU – Antena 3

 

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști se află la a XXI-a ediție, fiind organizat de JTI România, clubeconomic.ro, Ad Media Consult, cu sprijinul foștilor bursieri.

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști a fost lansat în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, imersiune în medii culturale diverse și practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Persoana de contact: Irina Apostol, e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro

Un jurnalist în Agora NATO din Bruxelles

”Chipuri ale războiului”, expoziție de fotografie Ilie Pintea

Expoziția jurnalistului Ilie Pintea, intitulată ”Chipuri ale războiului”, a fost vernisată miercuri, 12 februarie, în Agora NATO din Bruxelles. Evenimentul a avut loc sub egida Delegației Permanente a României, cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, fiind un excelent prilej pentru reflectarea rolului Alianței în Afganistan, inclusiv a contribuției României.

Vernisajul a coincis cu debutul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, printre vorbitori numărându-se Generalului Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării, veteran din Afganistan, Mircea Geoană, Secretarul General adjunct al NATO, dar și Chief Marshal Sir Stuart Peach (UK – Air Force), Președintele Comitetului Militar al Alianței, care a ținut să-l felicite personal pe jurnalistul român, în prezența Ambasadorului Stelian Stoian, amfitrionul evenimentului.

Emoție, curaj, mândrie, implicare, colaborare, au fost cuvintele de ordine ale momentului, ce s-a bucurat de prezența a numeroși oficiali, printre care s-au remarcat Clare Hutchinson, Reprezentant special pentru femei, pace și securitate, Ministrul Apărării din Croația, membri ai delegațiilor statelor aliate și partenere, ai reprezentanțelor militare și Secretariatului Militar Internațional.

Expoziția cuprinde 27 de fotografii realizate între 2013 și 2017 în teatrul de operații Afganistan, și îi este dedicată sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis de explozia unei mașini capcană în 2017, la Kandahar. Fotograful surprinde cu ochi de reporter, în cheie proprie, expresia nevoii de normalitate și speranță în lumea aridă a războiului, imaginile cu titluri sugestive spunând povești de mii de cuvinte: eroul, supraviețuitorul, luptătoarea, prima zi pe front, dar și copii la joacă, măgăruși și TAB-uri, odihna, zâmbet…

După ce a fost prezentată la Kandahar în 2017, de Ziua Națională a României, la Los Angeles un an mai târziu, la Institutul Cultural Român și la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune,  expoziția închide un ciclu firesc, la cartierul General al NATO. Fotografiile sunt printate la dimensiuni mari, în condiții grafice de excepție, și vor fi donate de autor – care este corespondent al Radio România Actualități și fost bursier JTI – Delegației Permanente a României la NATO, pentru a ilustra prezența constantă a Radio România, alături de Ministerul Apărării Naționale la eforturile țării noastre în această zonă de conflict.

”Toată această călătorie, începută în Afganistan, locul unui război de durată în care și țara noastră are partea ei de jertfă și de glorie, nu s-a putut încheia mai bine decât aici, la Cartierul General al NATO, și acesta e felul meu de a da înapoi măcar în acest mod ceva din camaraderia și căldura pe care le-am primit de la militarii pe care i-am cunoscut în teatrul de operații, fie ei români sau din țările aliate.

Fiindu-i dedicată unui militar căzut la datorie, cred că această expoziție ilustrează cel mai bine faptul că acest parteneriat nu este doar un concept abstract ori o colecție de documente, ci este despre oameni, care luptă și mor împreună, cu aceeași misiune: aceea de a aduce pacea. Spunem, prin onorarea unui camarad căzut la datorie, că we are NATO, și cred că fotografiile mele ilustrează acest concept și realizează, în plus, o paralelă între două lumi ce par atât de diferite, dar care coexistă și învață să se înțeleagă”, a spus Ilie Pintea.

European Publishing Congress, 13-14 Mai 2019, Viena

„Acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează”, este de părere Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei.

Declarația a fost făcută în deschiderea ediției de anul acesta a Congresul European al Ziarelor și Publicațiilor de Presă (European Publishing Congress), desfășurat între 12 și 14 mai, la Viena. Peste 500 de reprezentanți ai presei europene au pus în dezbatere soluții inovative de conviețuire a digitalului cu print-ul. Reprezentanți ai unor publicații au prezentat proiectele tipărite și on-line pe teme legate de conținut, strategie și design. Totodată au fost premiate cele mai bune ziare europene, reviste și proiecte digital. România a fost reprezentată de Daniel Apostol (Director editorial Jurnalul și Economistul), Vlad Teodorescu (Evenimentul zilei) și de Sorin Tudor (webcultura.ro).

Prezent la Congres, Cancelarul Austriei Sebastian Kunz a declarat:

“Cred ca libertatea presei este indispensabilă pentru corecta funcționare a democrației. În toate călătoriile mele am învățat un lucru simplu: acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează. Ca politician ești adesea tentat să judeci numai după sentimente personale. Dar azi avem nevoie să ne concentrăm pe calitate, pe fapte și adevăr. O mare responsabilitate ține de felul în care transmitem acestea – și chiar și opiniile de calitate – publicului. De aceea, eu cred că media are datoria de a ajuta la regăsirea politeții și respectului în politică și, de ce nu, în viața de zi cu zi. Azi, când lumea are practic acces nelimitat la mass-media, singura problemă care se poate pune este aceea de a alege calitatea. (…) Cred că alegerile europene sunt decisive, suntem obligați să facem ca proiectul european să rămână un succes pe termen lung. ”, a spus printre altele Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei, în deschiderea European Publishing Congress, Viena 13 mai 2019.

Una dintre prezentările care au atras atenția a aparținut Marinei Haydn, Vicepreședinte Executiv la The Economist, care a explicat publicului de ce „The Economist is a viewspaper and not longer a newspaper!” Altfel spus, o noua viziune a celui mai puternic titlu de presa economica din lume.

Printre cele mai interesante prezentări: „Digital transformation: a new concept for our printed newspaper” -Hans Spoelman | „fd”, „The other form of local journalism” – Magne Kydland and Lena Herland Eide | „Sunnhordland”, „The subscription model of The Economist” – Marina Haydn | The Economist, „A clever combination of print and online” – Kirsti Husby | Adresseavisen, „Future business podcast for magazines” – Patrick Horton | Bauer Media Group London, „A digital concept without tricks and gimmicks” – Andreas Arntzen und Dennis Ballwieser | apotheken-umschau.de.

Sorin Tudor, WebCultura: De la click la fake news

„Visit Romania, is a wonderful place for news but also and mostly a wonderful place for soul!”

Așa și-a început prezentarea Sorin Tudor, în cadrul ENC 2019,  dezvoltând tema “Surviving the post-journalism: from clickbait to fake news”. WebCultura are 10 mii de vizitatori unici pe zi, 40 de mii de views zilnic și peste 110 mii de fani pe FB.

“Click după click am început să pierdem credibilitatea jurnalistică. Încet dar sigur am început să vorbim mai mult de content și mai puțin de jurnalism”, a subliniat Sorin Tudor în prezentarea sa din cadrul Congresului European de Presă.

Corespondență din Viena de Daniel Apostol, Deplasare realizată cu sprijinul JTI, sponsor oficial al Congresului

european publishing congress - burse jti

UE este pe cale să-și definească o nouă viziune strategică

România deține în această perioadă, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene. În așteptarea acestui eveniment, s-a pus accentul, în funcție de comentator, pe riscurile sau pe oportunitățile acestei premiere. Am avut șansa să fiu la Bruxelles vreme de cinci săptămâni pe durata mandatului României, iar înțelegerea nou căpătată îmi spune că această responsabilitate este, mai mult decât orice, un test.

RISCURI 

“România nu este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene”, au spus doi importanți lideri români, adversari pe scena politică internă. Președintele României, Klaus Iohannis (noiembrie 2018), vorbea despre “dezordinea” din guvern, care împiedică orice perspectivă “de bună guvernare și implicare în afacerile europene”. Același diagnostic fusese pus anterior (octombrie 2018) de președintele Senatului, liderul unuia dintre partidele aflate la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: “În condițiile războiului politic total din aceste luni [dintre putere și opoziție], România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”.

Îngrijorările au fost întărite de aceste declarații și erau alimentate nu doar de situația internă, dar și de momentul complicat în care România își exercită mandatul: ultimele luni ale unui Brexit tulbure și incert, dispute mai aspre decât oricând în ultimele decenii între UE și SUA, perspectiva unor alegeri europene cruciale pentru viitorul blocului comunitar. Cu peste 300 de dosare în agendă și cu un interval efectiv de lucru mult scurtat, România părea condamnată să eșueze.

S-a dovedit că temerile au fost mult exagerate. Procedurile standard de negociere și comunicare, experiența și ghidajul Secretariatului General al Consiliului, precum și numărul mare de români care lucrează în toate instituțiile europene au anihilat riscurile și le-au transformat, în parte, în oportunități.

OPORTUNITĂȚI 

O președinție de succes este una în care proiectele europene se dezvoltă, un semestru în care un număr mare de dosare legislative aflate în lucru avansează, șase luni în care, sub medierea tehnică și politică a unui stat, se adoptă decizii cu mare impact pentru UE prin ajustarea pozițiilor adverse ale statelor membre și ale grupurilor politice europene.

Finalul de mandat pentru parlamentari a ajutat România, pentru că mulți dintre politicienii care se pregăteau de alegeri, la nivel național, au fost mai dispuși la compromis pentru a putea expune alegătorilor un pachet cât mai solid de reușite. Și comisarii europeni, alături de echipele lor, aflați și la final de misiune, majoritatea cu șanse minime de a-și păstra pozițiile, țin să obțină maximul posibil pe ultima sută de metri. Cu o nouă configurație politică după 26 mai 2019, există riscul ca dosare negociate vreme de patru sau cinci ani de zile să fie amânate sau repuse în discuție din 2020.

În acest context, România a coordonat punerea în mișcare a 68 de dosare în doar două luni; în șase situații a obținut acorduri provizorii cu Parlamentul European – ceea ce înseamnă aproape sigur adoptarea –, în unele situații încheind discuții care durau de ani de zile. Actualizarea cadrului juridic privind drepturile de autor este un exemplu.

DIRECTIVA GAZELOR 

Probabil cel mai spectaculos, pentru că nu era anticipat, este acordul politic cu Parlamentul European privind propunerea de revizuire a Directivei Gazelor Naturale, după două mandate (Bulgaria și Austria) în care dinamica a fost aproape imperceptibilă.

Acordul promite să întărească poziția UE (mai ales a Comisiei Europene) în ceea ce privește interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe și contribuie la un plus de speranță că principiile și valorile (comune) pot fi mai puternice decât interesele (politice, individuale).

STANDARDE DE EMISII PENTRU AUTOVEHICULE NOI

Statele membre au aprobat în ianuarie standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi. Noile norme vor garanta că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Vor fi introduse norme de testare mai stricte, iar obligațiile mai stricte vor stimula investițiile și inovația în tehnologiile curate, precum bateriile și infrastructura de reîncărcare.

În plus, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui mecanism care să încurajeze vânzarea unui număr mai mare de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, cum ar fi autoturismele integral electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile. Criteriile vor favoriza statele în care vehiculelor cu emisii reduse au cote de piață mai mici. Până în 2020, Comisia va revizui actuala directivă europeană privind etichetarea autovehiculelor pentru a oferi utilizatorilor un plus de informații; se vor evalua opțiunilor de introducere a unei etichete care să indice economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru camionete.

STANDARDE DE EMISII PENTRU CAMIOANE NOI 

În februarie, Președinția Consiliului UE a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pentru introducerea primelor ținte europene de reducere a emisiilor de CO2 ale camioanelor. Noile norme vor asigura că între 2025 și 2029 camioanele noi vor emite în medie cu 15% mai puțin CO2 față de nivelurile de emisii din 2019, iar din 2030 ele vor fi obligate să emită în medie cu 30% mai puțin CO2.

CABINE MAI LUNGI, CONSUM MAI MIC 

Tot un acord provizoriu, supus adică aprobării ulterioare a statelor membre (cel mai adesea o etapă strict formală), a fost obținut pentru introducerea mai rapidă de cabine mai lungi și mai aerodinamice la camioane, cu impact inclusiv asupra reducerii consumului de carburanți.

PNEURI MAI EFICIENTE ENERGETIC 

În martie, Consiliul și-a adoptat poziția de negociere cu privire la etichetarea pneurilor sub aspectul performanței lor energetice și a extins domeniul de aplicare a acesteia la pneurile pentru vehiculele grele. După ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția cu privire la dosar, vor putea începe negocierile interinstituționale.

INVEST EU 

În plan financiar, Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de a reuni într-un singur program, InvestEU, cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Între aceste instrumente se numără Fondul European pentru Eficiență Energetică (EEEF), Fondul Marguerite, Programul LIFE pentru mediu și politici climatice, Finanțare Privată pentru Eficiența Energetică (PF4EE), Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Programul InvestEU va avea Banca Europeană de Investiții ca principal partener, dar va permite și altor parteneri de implementare să acceseze direct garanția UE. Sumele și modalitățile de alocare în cadrul InvestEU vor fi stabilite în viitorul buget al UE, pentru intervalul 2021-2027.

ANGAJAMENTE POLITICE 

În februarie, Consiliul a apreciat că 2019 este un “an critic pentru accelerarea acțiunilor climatice pe plan intern” și a subliniat că “acțiunile climatice nu înseamnă doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra păcii și securității”. Prin vocea Consiliului, UE și-a reafirmat astfel angajamentul față de Acordul de la Paris. La summitul de la Sibiu (mai), Consiliul European, reunind șefii de stat sau de guvern din UE, va prezenta prioritățile politice pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste priorități și, mai ales, modalitățile de a ajunge acolo sunt în prezent prilej de dezbateri aprinse. Perspectiva Comisiei Europene “O planetă curată pentru toți”, lansată în noiembrie 2018, a fost analizată atât în Consiliul Energie, cât și în Consiliul pentru Mediu.

O NOUĂ VIZIUNE 

Toate acestea creează condițiile conturării nu doar a unor decizii punctuale, ci mai ales a unei noi viziuni pentru viitorul Uniunii Europene. Aproape trei decenii, Uniunea a avut ca obiectiv principal extinderea către est și recuperarea unei jumătăți de continent odată cu încheierea războiului rece. Noi provocări sunt astăzi evidente, de la erodarea valorilor democratice și liberale, la dezinformare și agresiuni asimetrice. Dar prioritățile Uniunii, evidente și din structura bugetului (mai multe detalii în paginile 20-21), rămân coeziunea și piața internă comună, iar, deasupra tuturor, protecția mediului. Angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și performanța tehnologică în domenii precum energia, transporturile și mediul înconjurător sunt cele mai plauzibile puncte de consens și coagulare atât a politicienilor din statele membre, cât mai ales a cetățenilor de pe continentul european.

Acoperirea editorială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în revista energynomics Magazine și în www.energynomics.ro a fost sprijinită cu competență de echipa din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și susținută de Bursele JTI pentru Jurnaliști, un program care, de aproape 20 de ani, încurajează pregătirea profesională în domeniul politicilor europene.

energynomic bursele jti

sursa articol: energynomics.ro

Comunicat lansare “Bursele JTI pentru Jurnaliști” ediția 2019-2020

De Ziua Mondială a Presei, “Bursele JTI pentru Jurnaliști” anunță lansarea ediției 2019-2020, realizată cu sprijinul Asociației “Clubul Presei Economice”, și al agenției Ad Media Consult.

Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională.

 

Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:

  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;

La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul.

La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.

Dosarul de înscriere va cuprinde:

  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.

Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu.

Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190.

Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620, e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro